Transparență în absorbția fondurilor
Premierul Ilie Bolojan a declarat joi, 30 aprilie 2026, după şedinţa de guvern, că cea mai importantă problemă este absorbţia fondurilor europene din PNRR, precizând că luni va face publice toate datele legate de acest stadiu, pe fiecare minister în parte. "Cea mai importantă problemă în aceste zile şi în perioada următoare, pentru Guvernul României, este absorbţia fondurilor europene din programul PNRR, întrucât e nevoie să finalizăm această procedură, până la finalul lunii august. Am avut în aceste zile întâlniri la toate ministerele, în aşa fel încât să evaluăm situaţia reală la zi şi vom face luni publice toate datele legate de stadiul de absorbţie a fondurilor europene pe fiecare minister în parte, ca să se ştie exact unde suntem în momentul de faţă", a subliniat şeful Executivului.
El a mai arătat că a discutat toate problemele care ţin de rezolvarea jaloanelor, de îndeplinirea condiţiilor, în aşa fel încât să nu pierdem banii europeni, cel puţin din componenta de grant. Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, până în prezent, România a reușit să absoarbă doar 30% din fondurile alocate prin PNRR, un procent considerat insuficient având în vedere volumul total de 29,2 miliarde euro, dintre care 15,2 miliarde euro reprezintă granturi.
Premierul a anunţat că Guvernul a analizat două proiecte, în primă lectură, propuse de către Ministerul de Finanţe, care urmăresc să creeze două mecanisme suplimentare pentru a uşura absorbţia fondurilor europene. "Primul proiect de ordonanţă este legat de un mecanism de finanţare care va permite ca plăţile să se facă imediat către beneficiari printr-un mecanism pus la dispoziţie de către Ministerul de Finanţe. Beneficiarii îşi încasează imediat sumele, iar închiderea acestor plăţi prin ministerele care sunt responsabile de absorbţia de fonduri europene se va face spre Ministerul de Finanţe, după parcurgerea procedurilor normale, pentru că astăzi, aceste proceduri sunt lente, sunt mult întârziate", a explicat premierul.
El a menţionat că al doilea mecanism este cel de a acorda împrumuturi pentru ca, în situaţiile în care autorităţile locale au cheltuieli neeligibile de acoperit, să poată să facă acest lucru prin Trezorerie. "Vom pune la dispoziţie 2 miliarde de lei pentru ca autorităţile locale să-şi poată cofinanţa aceste cheltuieli, în aşa fel încât proiectele să se poată finaliza până la sfârşitul lunii august", a mai spus Bolojan, arătând că cele două ordonanţe urmează să fie adoptate luni în şedinţa de guvern.
Pentru a evalua blocajele în absorbția fondurilor, premierul a efectuat vizite la toate ministerele. Potrivit unei analize recente a Ministerului Finanțelor, există întârzieri semnificative în implementarea proiectelor, iar unele ministere au raportat progrese minime. De exemplu, Ministerul Educației a reușit să absoarbă doar 25% din fondurile alocate, ceea ce a generat critici din partea experților în politici publice. "Este esențial ca Guvernul să își asume responsabilitatea și să ia măsuri rapide pentru a evita pierderea fondurilor europene", a declarat Adrian Cioroianu, expert în politici europene la Universitatea din București.
Criticii subliniază că lipsa de coordonare între ministere și birocrația excesivă sunt principalele obstacole în calea unei absorbții eficiente a fondurilor. De asemenea, lipsa de capacitate administrativă a ministerelor a fost evidențiată ca un factor major care contribuie la întârzieri. Conform unei analize a Institutului Național de Statistică din 2025, doar 15% dintre proiectele finanțate din PNRR au fost finalizate la termen, iar restul se confruntă cu întârzieri semnificative.
În concluzie, anunțul premierului Bolojan de a face publice numele ministerelor cu întârzieri este un pas important spre transparență și responsabilitate. Aceasta va permite cetățenilor să fie informați și să înțeleagă mai bine stadiul absorbției fondurilor europene.
Rămâne de văzut cum vor reacționa ministerele vizate și ce măsuri suplimentare vor fi implementate pentru a asigura finalizarea proiectelor înainte de termenul limită din august 2026.