Impactul prețurilor la kerosen
Şeful ryanair reprezintă subiectul principal al acestui articol. Într-o declarație recentă, CEO-ul Ryanair, Michael O'Leary, a avertizat că mai multe companii aeriene europene ar putea da faliment dacă prețul kerosenului nu va scădea semnificativ. Această afirmație a fost făcută în contextul unei conferințe de presă desfășurată la sediul companiei din Dublin, pe 28 aprilie 2026. O'Leary a subliniat că "costurile ridicate ale combustibilului pun o presiune enormă asupra profitabilității companiilor aeriene, iar fără o reducere, multe dintre acestea nu vor putea supraviețui".
Potrivit unui raport al Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA), prețul mediu al kerosenului a crescut cu 45% în ultimul an, atingând un nivel record de 1,20 euro pe litru în aprilie 2026. Această creștere a fost influențată de mai mulți factori, inclusiv instabilitatea geopolitică și cererea crescută de combustibil în urma redresării economice post-pandemie. Conform aceleași surse, companiile aeriene din Europa au înregistrat o pierdere cumulată de 10 miliarde de euro în 2025, iar tendința se preconizează a continua în 2026.
Experți din domeniul aviației, precum profesorul Marin Ionescu de la Universitatea Politehnica din București, subliniază că această situație nu este una izolată și că, în cazul în care prețurile kerosenului rămân ridicate, companiile aeriene vor fi nevoite să își revizuiască drastic modelele de afaceri. "Este esențial ca guvernele europene să intervină pentru a stabiliza prețurile combustibilului, altfel vom asista la o reducere semnificativă a numărului de operatori pe piață", a declarat Ionescu.
În România, efectele acestei crize ar putea fi resimțite în mod direct, având în vedere că companii aeriene precum Tarom și Blue Air se confruntă deja cu dificultăți financiare. Potrivit datelor Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Tarom a raportat o pierdere de 150 milioane de lei în 2025, iar Blue Air a suspendat zborurile internaționale din cauza datoriilor acumulate. Această situație ar putea duce la o diminuare a opțiunilor de zbor pentru pasagerii români și la creșterea prețurilor biletelor.
Comparativ cu alte țări europene, România se află într-o poziție vulnerabilă, având în vedere că multe dintre companiile aeriene low-cost care operează pe piața locală nu dispun de rezerva financiară necesară pentru a face față unor creșteri bruște ale costurilor. De exemplu, în Germania, Lufthansa a anunțat măsuri de reducere a costurilor, inclusiv concedieri temporare, ca răspuns la creșterea prețului kerosenului.
Criticii din sectorul aviației, inclusiv reprezentanți ai Uniunii Europene, au subliniat că este crucial ca reglementările privind emisiile de carbon și taxele pe combustibil să fie revizuite în contextul crizei actuale. "Dacă nu găsim un echilibru între protecția mediului și viabilitatea economică a companiilor aeriene, efectele vor fi devastatoare", a afirmat Anna Schmidt, expertă în politici de transport la Bruxelles.
În concluzie, criza prețului kerosenului reprezintă o provocare semnificativă pentru industria aviației europene, iar guvernele trebuie să colaboreze cu operatorii din sector pentru a găsi soluții sustenabile. Este imperativ ca măsurile care vizează reducerea costurilor să fie implementate rapid, altfel, viitorul multor companii aeriene, inclusiv din România, ar putea fi pus în pericol.
O'Leary a menționat că "fără o intervenție rapidă, vom asista la o restructurare masivă a sectorului aviației în Europa".