Raport: Valuri de căldură în Europa, 2025

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Un raport recent al Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu și OMM arată că 2025 a fost un an marcat de valuri de căldură extreme în Europa, cu 95% din teritoriu înregistrând temperaturi peste medie. Expertul Samantha Burgess subliniază necesitatea de a acționa urgent pentru a combate schimbările climatice, care afectează biodiversitatea și resursele naturale.

EN

Brief

A recent report by the European Centre for Medium-Range Weather Forecasts and WMO indicates that 2025 was marked by unprecedented heatwaves across Europe, with 95% of the continent experiencing above-average temperatures. Expert Samantha Burgess emphasizes the urgent need for action to address climate change, which is impacting biodiversity and natural resources.

Raport: Valuri de căldură în Europa, 2025
Sursa foto: mediafax.ro

Impactul schimbărilor climatice

Raport: valuri reprezintă subiectul principal al acestui articol. Raportul, realizat de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu și de Organizația Meteorologică Mondială (OMM), intitulat „Starea climei în Europa”, oferă o imagine de ansamblu asupra schimbărilor cheie ale indicatorilor climatici. Conform acestuia, cel puțin 95% din Europa a înregistrat temperaturi anuale peste medie în 2025, fiind un an marcat de evenimente climatice extreme. Samantha Burgess, coordonatoare strategică pentru climă la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, a declarat: „Raportul prezintă o imagine sumbră: ritmul schimbărilor climatice necesită acțiuni mai urgente.”

În detaliu, ghețarii din toate regiunile europene au înregistrat o pierdere netă de masă semnificativă. În 2025, stratul de zăpadă a fost cu 31% sub medie, iar calota glaciară a Groenlandei a pierdut 139 de milioane de tone de gheață, ceea ce reprezintă un volum de aproximativ 1,5 ori mai mare decât cel stocat în toți ghețarii din Alpii europeni. Aceste pierderi sunt alarmante și subliniază impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor europene.

De asemenea, temperatura anuală a suprafeței mării pentru regiunea europeană a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată, ceea ce are implicații grave asupra biodiversității marine. Incendiile forestiere au distrus peste 1 milion de hectare de teren, o suprafață mai mare decât Cipru și cea mai mare înregistrată vreodată. În plus, 70% dintre râuri au înregistrat debite anuale sub medie, afectând resursele de apă potabilă și agricultură.

Un aspect îngrijorător este că încălzirea globală afectează chiar și cele mai reci regiuni ale Europei. Raportul arată că, în luna iulie 2025, temperaturile din apropierea și din interiorul Cercului Polar Arctic au depășit chiar și 30°C, atingând un maxim record de 34,9°C în Frosta, Norvegia. Aceste temperaturi extrem de ridicate au fost însoțite de valori minime peste medie pentru cea mai mare parte a anului, indicând o tendință de încălzire rapidă.

Samantha Burgess a subliniat importanța adaptării la aceste schimbări rapide: „Pentru a face față impactului asupra pierderii biodiversității, trebuie să ne adaptăm la viteza cu care se produce tranziția către energia curată.” Acest apel la acțiune este susținut de dovezi științifice solide care arată că schimbările climatice nu mai reprezintă o amenințare viitoare, ci o realitate prezentă.

Raportul a evidențiat, de asemenea, că Norvegia, Suedia și Finlanda, țări subarctice, au înregistrat în iulie 2025 cel mai puternic val de căldură din istorie, care a durat trei săptămâni consecutive. Islanda a suferit, de asemenea, a doua cea mai mare pierdere de ghețari din istorie. Aceste evenimente subliniază urgența de a aborda schimbările climatice la nivel global și local, pentru a preveni consecințele devastatoare ale acestora.

În concluzie, raportul „Starea climei în Europa” subliniază necesitatea de a acționa rapid și eficient pentru a combate schimbările climatice. Impactul acestora asupra mediului și societății este profund și necesită o reacție coordonată din partea guvernelor, instituțiilor și cetățenilor.

Următorii pași ar trebui să se concentreze pe politici de mediu sustenabile și pe tranziția rapidă către surse de energie regenerabilă, pentru a limita efectele negative ale schimbărilor climatice.