Noile sisteme de apărare
În urma incidentului recent de la Galați, unde o dronă a zburat la o altitudine joasă fără a fi detectată, ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că radarele actuale ale României sunt concepute pentru a identifica amenințări la altitudini mai mari. "Drona de la Galați nu a fost văzută pe radar. Pentru că era la 50 de metri. Radarele noastre vedeau de la o altitudine mai mare", a afirmat ministrul marți, 28 aprilie 2026, în cadrul unei intervenții la Euronews Romania. Potrivit lui Miruță, amenințările actuale vin din zona joasă, unde dronele mici pot fi greu de detectat din cauza suprafeței de reflexie reduse și a teritoriilor accidentate care pot interfere cu semnalul radar.
Miruță a subliniat că armata Română a fost dotată inițial pentru a face față amenințărilor la altitudini mai mari, dar cu evoluția tehnologiilor și a tacticilor, riscurile au început să apară și la altitudini reduse. "De multe ori, semnalul nu mai ajunge la sursă, pentru că se izbește de un deal sau de un munte, iar ținta este foarte mică", a explicat el. Această realitate a impus o reevaluare a strategiilor de apărare aeriană a țării.
În acest context, Radu Miruță a anunțat că România a început deja să implementeze noi soluții anti-dronă, care sunt incluse în planul de înzestrare recent aprobat de Parlament. "De acum, ceea ce am pus în sistem în ultimele luni înseamnă, în primul rând, că vedem aceste drone", a declarat ministrul. Aceste noi tehnologii vor permite nu doar detectarea, ci și interceptarea dronelor care operează la altitudini joase, o premieră pentru sistemul de apărare românesc.
Miruță a precizat că livrările de echipamente noi vor avea loc treptat, cu unele sisteme programate pentru livrare până în 2028. "De acum 2-3 ani, de când a apărut acest tip de pericol, România și-a modificat strategia și a pus în planul de înzestrare soluții pentru aceste situații. Unele vin în 2027, altele în 2028", a explicat el, subliniind că nu doar România se confruntă cu această provocare, ci toate statele membre ale NATO.
Incidentul de la Galați a fost un moment decisiv în adaptarea apărării românești la amenințările emergente cu drone. Radu Miruță a descris acest incident ca pe o „bornă majoră” care a evidențiat limitele actuale ale sistemelor de supraveghere aeriană. Autoritățile au început deja repoziționarea unor sisteme antiaeriene și integrarea de noi soluții în zonele vulnerabile, ceea ce va contribui la diminuarea riscurilor.
Cu toate acestea, Miruță a recunoscut că riscurile nu pot fi complet eliminate. "Probabilitatea unor incidente similare este în scădere, dar nu putem garanta că nu vor mai avea loc", a conchis el, subliniind importanța continuității în dezvoltarea capacităților de apărare ale României.
În concluzie, România se află într-un proces de adaptare a sistemului său de apărare aeriană pentru a face față noilor provocări reprezentate de dronele de mici dimensiuni, iar inițiativele recente urmăresc să asigure o protecție eficientă a spațiului aerian național.
În viitor, este esențial ca autoritățile să continue să investească în tehnologii avansate pentru a răspunde în mod adecvat amenințărilor emergente și pentru a proteja siguranța națională.