Avertizare Banca Mondială
Banca Mondială a avertizat astăzi, 29 aprilie 2026, că prețurile energiei vor atinge cel mai înalt nivel din ultimii ani, în contextul conflictelor geopolitice din Orientul Mijlociu, în special în urma atacurilor recente asupra Iranului. Potrivit unui raport, impactul economic al acestor conflicte ar putea depăși 1 trilion de dolari, afectând serios economiile globale și creșterea inegalității. Alexandru Brușten, expert în energie la Wood, a declarat: „Blocajele maritime și sancțiunile pot cauza șocuri rapide în prețurile energiei și inflație la nivel global.”
Datele Fondului Monetar Internațional, analizate de organizația de mediu 350.org, sugerează că povara prețurilor ridicate la petrol și gaze ar putea ajunge la 600 de miliarde de dolari. În plus, estimările sugerează că efectele secundare, cum ar fi inflația și creșterea șomajului, nu sunt incluse în această sumă. „Aceasta ar putea fi o estimare conservatoare,” a adăugat Brușten.
Pe de altă parte, companiile petroliere, în special cele din afara regiunii Golfului, au raportat profituri record. De exemplu, BP a anunțat astăzi că profitul său din primul trimestru al anului 2026 s-a dublat, în mare parte datorită creșterii prețurilor combustibililor. Anne Jellema, directorul executiv al 350.org, a comentat: „Profiturile gigantice ale companiilor petroliere sunt obținute pe seama unui război care a ucis mii de oameni.”
Emiratele Arabe Unite au anunțat că se retrag din cartelul OPEC începând cu 1 mai, conform agenției de presă de stat WAM. Această decizie ar putea schimba semnificativ piața petrolului, încurajând și alte state să își prioritizeze interesele naționale. Brușten a subliniat că „această mișcare demonstrează că influența cartelului este contestată, având în vedere dinamica pieței energetice globale.”
Statele care beneficiază în urma acestor conflicte includ Norvegia, Canada și Rusia, care au observat o creștere a veniturilor din exporturile de energie. În contrast, Statele Unite, Marea Britanie și europenii se confruntă cu inflație și riscuri de recesiune. În Asia, țări ca Pakistanul au implementat măsuri severe din cauza costurilor energetice crescute, inclusiv închiderea școlilor.
Pe fondul acestor provocări, organizația 350.org a cerut introducerea unei taxe pe profiturile excesive ale companiilor petroliere. Brușten a afirmat că o astfel de taxă, dacă este bine structurată, ar putea ajuta la susținerea investițiilor în energia regenerabilă, care este mai accesibilă decât combustibilii fosili.
La o conferință recentă din Columbia, activiștii din întreaga lume au cerut acțiuni urgente pentru a reduce dependența de combustibilii fosili. „Soluția pe termen lung nu este taxarea punctuală, ci investițiile în energie regenerabilă și diversificarea surselor de energie,” a concluzionat Brușten.
În Insulele Marshall, criza combustibililor fosili a dus la declararea unei stări de urgență, iar guvernul a început să implementeze măsuri de austeritate. Chipiliro Mpinganjira, ministrul adjunct al resurselor naturale din Malawi, a descris situația similară, subliniind că prețurile mari la combustibili afectează grav viața cetățenilor. „Trebuie să reprogramăm datoriile,” a declarat acesta.
Banca Mondială prognozează o creștere de 24% a prețurilor la energie în 2026, cea mai mare de la începutul conflictului din Ucraina. Această creștere se datorează perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz, care afectează 33% din comerțul maritim cu petrol.
Stabilitatea pieței depinde de reluarea navigației prin această strâmtoare și de evitarea altor conflicte majore în regiune.