Peter Magyar propune întâlnire cu Zelenski în Transcarpatia

Relațiile dintre Kiev și Budapesta s-au deteriorat grav sub conducerea lui Viktor Orban, culminând pe fondul campaniei electorale din Ungaria. În cele din urmă, Orban, care a mizat pe transformarea Ucrainei în principalul inamic al Ungariei, a pierdut alegerile în fața lui Magyar. Timp de luni de zile, Viktor Orban a blocat acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina și adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Peter Magyar a ridicat aceste vetouri. „I-am propus președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să ne întâlnim la începutul lunii iunie într-un loc simbolic, orașul Bereg (din Ucraina), unde majoritatea populației este maghiară”, a scris Peter Magyar pe Facebook. „Această întâlnire va avea ca scop îmbunătățirea situației maghiarilor din Transcarpatia”, a adăugat el. Această regiune din vestul Ucrainei, care se învecinează cu Ungaria, Polonia, România și Slovacia și a făcut parte din Regatul Ungariei înainte de sfârșitul Primului Război Mondial (1914-1918), găzduiește o minoritate maghiară. Relațiile comunitare de acolo au devenit tensionate în 2017, după adoptarea unei legi care impune ucraineana drept limba principală de predare în școlile secundare. „A venit momentul ca Ucraina să ridice restricțiile legale care sunt în vigoare de peste un deceniu, astfel încât maghiarii din Transcarpatia să își poată recâștiga toate drepturile culturale, lingvistice, administrative și de învățământ superior și să devină din nou cetățeni egali și respectați ai Ucrainei”, a transmis Peter Magyar. „Dacă putem rezolva aceste probleme, putem deschide un nou capitol în relațiile bilaterale dintre Ucraina și Ungaria”, a conchis el.

Viitorul premier de centru-dreapta ungar Peter Magyar a anunţat miercuri că va desfiinţa Oficiul pentru Apărarea Suveranităţii Naţionale (SZVH), un organism creat de premierul conservator Viktor Orban pentru a investiga presupuse ingerinţe interne şi externe, în special finanţarea din străinătate a ONG-urilor, şi a cărui închidere a fost de asemenea cerută de Comisia Europeană, relatează agenţia de știri EFE. „Vom elimina imediat Oficiul pentru Apărarea Suveranităţii, care funcţionează ca un club şi bancomat politic. Aşa vom economisi şase miliarde de forinţi (16,5 milioane de euro) din banii publici”, a scris Magyar pe reţelele de socializare, transmite Agerpres. Anunţul său vine la scurt timp după ce directorul SZVH, Tamas Lanczi, a declarat că „oficiul poate fi închis, dar ceea ce a descoperit nu va dispărea”. Oficiu pentru Apărarea Suveranităţii Naţionale (SZVH) a fost creat de Orban în 2023 pentru a investiga presupuse ingerinţe externe sau activităţi interne care „ar putea pune în pericol suveranitatea Ungariei”, demers comparat de opoziţia de atunci şi de activişti cu tacticile ruseşti de hărţuire a disidenţilor. Conform legii sale de funcţionare, acest oficiu nu are autoritatea de a impune sancţiuni, dar întocmeşte rapoarte despre presupuse ingerinţe externe şi poate investiga orice ONG sau altfel de organizaţii, inclusiv din mass-media, despre care autorităţile estimează că influenţează negativ opinia publică în chestiuni precum statul de drept, unitatea naţiunii, responsabilitatea faţă de maghiarii din afara graniţelor, familia, securitatea naţională, identitatea constituţională sau cultura creştină. Astfel de ONG-uri sau publicaţii pot fi plasate de SZVH pe o listă neagră care le impune să beneficieze de fonduri din străinătate numai cu aprobarea Fiscului, care le aplică şi prevederile legislaţiei de combatere a spălării de bani. De asemenea, băncile trebuie să raporteze orice transfer de fonduri din străinătate către aceste organizaţii, iar dacă ele obţin fonduri pe alte căi pot fi pasibile de amenzi de până la 25 de ori suma acestor fonduri şi riscă inclusiv scoaterea în afara legii. În februarie 2024, Comisia Europeană a anunţat deschiderea unei proceduri de sancţionare a Ungariei pentru crearea acestui oficiu şi a cerut guvernului ungar sa-l desfiinţeze. Anterior, în 2017, Ungaria a adoptat o lege care obligă ONG-urile ce primesc din străinătate finanţări de peste 23.000 de euro să prezinte lista donatorilor şi să se auto-eticheteze drept „organizaţie finanţată din străinătate”.

Legea a fost abrogată patru ani mai târziu în urma protestelor venite de la Bruxelles şi după o sentinţă a Curții de Justiție a UE (CJUE).