Forţă maritimă complementară NATO
Marea Britanie a convenit să creeze o forță navală unificată împreună cu nouă țări europene pentru a descuraja viitoarele amenințări rusești de la „frontiera maritimă deschisă” din nord, a anunțat șeful Marinei Regale, informează The Guardian și news.ro. Generalul Sir Gwyn Jenkins a declarat că, în ciuda crizei actuale din Orientul Mijlociu, unde strâmtoarea Ormuz rămâne închisă în urma războiului dintre SUA-Israel în Iran, „Rusia rămâne cea mai gravă amenințare la adresa securității noastre”. Într-un discurs, primul lord al marinei a declarat că cei 10 membri ai Forței Expediționare Comune (JEF) au semnat săptămâna trecută o declarație de intenție pentru crearea unei „forțe maritime multinaționale” care să acționeze ca un „complement al NATO”. Această forță nu ar include SUA, al căror președinte, Donald Trump, a criticat în repetate rânduri Marea Britanie pentru că nu a susținut activ bombardarea Iranului, descriind la un moment dat portavioanele Marinei Regale ca fiind niște „jucării”. Cooperarea militară dintre SUA și Marea Britanie se află la un nivel scăzut, cele două țări fiind în dezacord cu privire la strâmtoarea Ormuz. SUA au declarat că doresc ajutor pentru a forța trecerea prin strâmtoare și au criticat discuțiile britanice și franceze pentru crearea unor patrule defensive după încheierea războiului, calificându-le drept „prostești”. JEF include Țările de Jos, toate cele cinci state nordice și cele trei state baltice, Marea Britanie fiind cel mai mare membru militar al acesteia. Canada ia, de asemenea, în considerare aderarea, pe măsură ce unii membri NATO își rafinează răspunsul la agresiunea rusă în creștere. La începutul acestei luni, Marea Britanie a declarat că submarine spion rusești au fost urmărite în timp ce se angajau în ceea ce părea a fi o supraveghere secretă a infrastructurii submarine din jurul Marii Britanii. „Incursiunile rusești în apele noastre au crescut cu aproape o treime în ultimii doi ani”, a spus șeful marinei britanice, adăugând că el consideră că Marea Britanie are o „graniță maritimă deschisă cu Rusia la nord”. Scopul noii forțe maritime, care ar fi „comandată, dacă este necesar”, de la cartierul general militar al Regatului Unit din Northwood, nord-vestul Londrei, ar fi acela de a se antrena și pregăti împreună. De asemenea, aceasta ar fi „concepută pentru a lupta imediat, dacă este necesar, cu capacități reale, planuri de război reale și integrare reală”, a spus Jenkins, deși marina a avut dificultăți în a pune la dispoziție o navă de război la începutul conflictului cu Iran. Jenkins a spus că criza din Orientul Mijlociu a pus marina în centrul atenției. „Am fost suficient de pregătiți? Putem lupta astăzi și, dacă da, cu ce?”, a spus el, adăugând că serviciul are un plan general de acțiune. Jenkins, fost comandant al marinei regale și al forțelor speciale, a declarat că „navele de escortă fără echipaj” – drone marine de mari dimensiuni – vor naviga alături de navele de război britanice în următorii doi ani, ca parte a eforturilor de a crește capacitatea militară, dar la un cost mai mic decât înainte. Cu toate acestea, deși Marea Britanie a amenințat că va confisca petrolierele din „flota fantomă” a Rusiei, care exportă petrol supus sancțiunilor, nu a făcut acest lucru, în timp ce alte țări europene au reușit să o facă. Rusia a mobilizat fregate pentru a escorta navele supuse sancțiunilor prin strâmtoarea Dover, sfidând avertismentul britanic, făcut public de Keir Starmer pe 25 martie. De atunci, 98 de petroliere supuse sancțiunilor au trecut prin apele britanice.