Controverse la 40 de ani de la dezastru
La 29 aprilie 2026, președintele bielorus Alexandr Lukașenko a reiterat intenția sa de a readuce în circuitul agricol terenurile contaminate de dezastrul de la Cernobîl, afirmând că aceasta este o necesitate pentru Belarus. "Trebuie să reînviem aceste pământuri, indiferent de cost", a declarat Lukașenko în timpul unei vizite la o fermă de stat din regiunea Gomel, la o zi după comemorarea a 40 de ani de la explozia din 26 aprilie 1986. Această poziție controversată contrazice avertismentele experților în radioprotecție și ale grupurilor de mediu, care subliniază riscurile pe termen lung asociate cu reintroducerea acestor terenuri în agricultură.
Accidentul de la Cernobîl, considerat cel mai grav dezastru nuclear din istorie, a avut loc pe 26 aprilie 1986, când reactorul nr. 4 al centralei nucleare a explodat, eliberând cantități masive de materiale radioactive. Aproximativ 23% din teritoriul Bielorusiei a rămas contaminat, inclusiv circa 1,8 milioane hectare de teren agricol. Autoritățile bieloruse au instituit zone de excludere, scoțând din circuit peste 265.000 hectare agricole. Conform unui raport al Agenției Naționale pentru Mediu din Belarus, nivelurile de radiații din aceste zone rămân periculoase și cu efecte pe termen lung asupra sănătății populației.
Începând din 1993, Bielorusia a început un proces gradual de reintroducere a terenurilor mai puțin contaminate în agricultură. În prezent, aproximativ 20.500 hectare sunt cultivate, potrivit Ministerului Agriculturii din Belarus. Procesul s-a accelerat recent, cu 875 hectare readuse în circuitul agricol în 2025 și alte 1.319 hectare în primele patru luni ale anului 2026. Irina Romanchuk, reprezentantă a departamentului de siguranță nucleară din Belarus, a declarat că documentele pentru încă 300 hectare sunt în curs de depunere.
Lukașenko a anunțat că guvernul va implementa un nou sistem de evaluare a fiecărui district și parcele, având ca scop construirea de ferme de produse lactate pentru a asigura o utilizare sigură a terenurilor pentru producția de furaje. El a susținut că problema a fost cândva „politizată” și că acum este greu să se inverseze deciziile anterioare. Această afirmație este contestată de experți care consideră că readucerea prematură a terenurilor în agricultură poate redistribui particulele radioactive, crescând riscurile pentru sănătatea publică și ecosisteme.
Cercetătorii de la Institutul de Radioprotecție din Minsk avertizează că anumite zone din zona de excludere nu vor fi sigure timp de mii de ani, chiar dacă nivelurile de radiații se vor reduce. Potrivit unui studiu publicat în 2025, expunerea continuă la aceste zone contaminante poate duce la creșterea incidenței bolilor oncologice în rândul populației locale. De asemenea, organizațiile de mediu internaționale, cum ar fi Greenpeace, subliniază necesitatea unui studiu aprofundat înainte de a lua decizii cu privire la utilizarea terenurilor contaminate.
Declarațiile lui Lukașenko vin într-un context de schimbări politice în Bielorusia, care încearcă să îmbunătățească relațiile cu Occidentul după ani de izolare internațională. Recuperarea terenurilor agricole pierdute după Cernobîl devine, astfel, nu doar o problemă de dezvoltare agricolă, ci și una cu miză politică internă. Această situație ridică întrebări despre echilibrul între nevoile economice și responsabilitatea față de sănătatea publică și mediu.
În concluzie, eforturile de a readuce în circuitul agricol terenurile contaminate de Cernobîl subliniază o tensiune între dezvoltarea economică și protecția mediului.
Pe măsură ce Bielorusia continuă să exploreze această direcție, este esențial ca autoritățile să ia în considerare avertismentele experților și să implementeze măsuri de siguranță adecvate pentru a proteja sănătatea cetățenilor și ecosistemele locale.