Controversa legată de Octavian Goga
Institutul „Elie Wiesel” a transmis o reacție fermă în cazul controverselor legate de Octavian Goga, subliniind că legislația nu interzice studiul operei sale literare sau publicistice, însă validarea publică a rolului său politic este ilegală. Într-o scrisoare deschisă semnată de personalități publice, institutul clarifică discuțiile despre poetul și politicianul Octavian Goga, după ce „un grup de intelectuali clujeni” a considerat că „a pedepsi un astfel de om” pare „o greșeală impardonabilă”.
Documentul subliniază că, în contextul noilor prevederi din așa-numita lege Vexler, care interzice promovarea în public a memoriei unor persoane din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, Goga a înființat un astfel de partid de extremă dreaptă, al cărui președinte a fost până la moarte, având ca emblemă tricolorul cu zvastica în mijloc. „Legea nu cenzurează studiul operei literare sau publicistice a lui O. Goga. Validarea, însă, a omului politic Goga, prin monumente de for public, este o acțiune (...) ilegală și intolerabilă”, afirmă semnatarii scrisorii, apreciind că această „încercare de normalizare” denaturează istoria și este un „atentat la ordinea democratică”.
În Declarația de la Cluj, semnatarii afirmă că „a pedepsi un astfel de om ni se pare o greșeală impardonabilă, pe care nici ideologii sovietizării nu au comis-o”. Protestul își propune să salveze construcția memoriei publice a poetului Octavian Goga, materializată prin busturi, denumiri de străzi, instituții publice etc. Aceștia subliniază că, altminteri, pe Goga nu îl mai poate nimeni pedepsi sau salva, el fiind decedat de 88 de ani.
În decembrie 2025, președintele țării a promulgat legea care modifică OUG nr. 31/2002. „Între altele, art. 5 a fost completat și sună astfel: «Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi”.
Scrisoarea deschisă menționează câteva fragmente din „gândirea intelectualului” Octavian Goga, „venerat” în declarația de la Cluj: „Noi, generația războiului de acum 20 de ani, am făcut o țară mare și puternică. Dar țara nu e încă dezrobită. E mult putregai care trebuie dat deoparte și străinul, jidanul și-a înfipt ghearele în trupul națiunii și îi suge vlaga. Vrem să despăduchem România, să o facem curată!” (O. Goga, Vaslui, decembrie 1937).
„Dar nu vă încruntați, dragi clujeni. Democrația are două mari calități care dau speranța în mai bine fiecăruia dintre noi: (1) nimeni nu e mai presus de lege și (2) spiritul critic este substanța spiritului civic”, se arată în finalul scrisorii deschise. Bustul poetului Octavian Goga, fost premier cu atitudini controversate, a fost îndepărtat recent din zona Copou a municipiului Iași. Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad a solicitat acest lucru Primăriei și Consiliului Local Iași, conform New.ro.
Bustul, amplasat într-o zonă intens circulată din cartierul Copou, ar fi fost ridicat în 28 martie de angajații Ateneului Național Iași, instituție aflată în subordinea Primăriei. Octavian Goga a fost un politician controversat din cauza mai multor declarații și decizii pe care le-a luat înainte și în timpul mandatului de premier pe care l-a deținut în anii 1937-1938. El a fost inițiatorul unui plan prin care sute de mii de evrei români urmau să fie deportați în Insula Madagascar.
Potrivit istoricului Ilarion Țiu, Goga a fost înmormântat cu zvastica pe piept, aceasta fiind dorința sa.
În calitate de prim-ministru, Goga a adoptat un decret-lege care a avut ca efect retragerea cetățeniei unui număr de 225.222 de evrei din România.