Cota de 40% sportivi români, neconstituțională
Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan asupra legii care impune ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă în competiţiile naţionale oficiale să fie români. Prin urmare, legea este declarată neconstituțională, reîntorcându-se în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR.
Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, Agerpres, Curtea a stabilit că Legea pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului 69/2000 încalcă dreptul la liberă circulaţie a lucrătorilor din Uniunea Europeană, creând un tratament juridic mai favorabil pentru sportivii români în raport cu sportivii europeni. „Curtea a reţinut că dispoziţiile art.37 ind.1 din Legea 69/2000, introduse prin art.I pct.1 din legea supusă controlului de constituţionalitate, prevăd obligaţia federaţiilor sportive naţionale de a stabili o pondere a participării sportivilor de performanţă români în competiţiile sportive naţionale oficiale, la sporturile de echipă, care nu poate fi mai mică de 40% din totalul de sportivi participanţi”, au subliniat judecătorii.
CCR a argumentat că această reglementare limitează posibilitatea cetăţenilor din alte state membre ale Uniunii Europene de a fi incluşi în echipe, creând astfel un obstacol în exercitarea dreptului lor la liberă circulaţie. „Este încălcat art.148 alin.(2) privind integrarea României în Uniunea Europeană, prin raportare la art.18, privind nediscriminarea, şi art.45 referitor la libera circulaţie a persoanelor, a serviciilor şi a capitalurilor din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene”, se arată în comunicatul Curţii.
De asemenea, CCR a invocat și drepturile fundamentale europene, precizând că „tratatatele europene interzic orice discriminare pe motiv de cetățenie”. Aceasta a făcut referire și la decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din cazul Bosman, care a declarat regulile similare ca fiind incompatibile cu piața europeană a muncii în sport.
Președintele Nicușor Dan a formulat sesizarea de neconstituționalitate la finalul anului trecut, argumentând că actul normativ este discriminatoriu. „Susţin ferm obiectivul de a încuraja şi dezvolta sportul românesc. Totuşi, aceste scopuri trebuie realizate cu respectarea Constituţiei României şi a dreptului Uniunii Europene”, a scris acesta pe Facebook.
Dan a subliniat că legea adoptată de Parlament încalcă principiul nediscriminării, afectând dreptul la muncă al sportivilor europeni prin limitarea accesului acestora la competiţiile naţionale. „Experienţa altor state europene arată că sprijinirea sportivilor formaţi local se poate face eficient fără criterii bazate pe cetăţenie”, a adăugat preşedintele.
Criticile la adresa legii provin din partea reprezentanților cluburilor din SuperLiga României, care consideră că măsura va afecta negativ competițiile interne. În acest context, șapte cluburi au semnat o petiție prin care se solicită stoparea legii, argumentând că aceasta limitează șansele echipelor de a se întări prin intermediul sportivilor europeni.
La mijlocul lunii noiembrie a anului trecut, Camera Deputaţilor a adoptat modificarea Legii Sportului, impunând ca echipele să utilizeze minimum 40% sportivi români în competiţiile interne. Această reglementare, cunoscută sub numele de „Legea Novak”, a fost implementată inițial printr-un ordin de ministru emis de fostul ministru al Tineretului și Sportului, Eduard Novak, în 2022.
Conform modificărilor, legea urma să se aplice începând cu sezonul competiţional 2026/2027, iar cluburile care nu respectau cota de 40% sportivi români ar fi fost amendate cu sume între 500.000 și 1.000.000 de lei. Deși intenția măsurii era de a crește baza de selecție a sportivilor români, aceasta nu a fost respectată de majoritatea cluburilor, ceea ce ridică întrebări cu privire la eficiența sa.
Această decizie a CCR are implicații semnificative pentru viitorul sportului românesc și pentru reglementările legate de participarea sportivilor în competiții.
Următorii pași ar putea include revizuirea legii de către Parlament pentru a se conforma cerințelor constituționale și europene, având în vedere impactul pe care îl va avea asupra sportului și asupra echipelor din România.