Mortalitate rutieră alarmantă
În data de 28 aprilie 2026, Eurostat a publicat un raport alarmant referitor la accidentele rutiere din Uniunea Europeană, evidențiind faptul că România se află pe primul loc în ceea ce privește mortalitatea rutieră, cu 78 de decese la un milion de locuitori. "Aceste statistici subliniază necesitatea urgentă de a implementa măsuri mai eficiente de siguranță rutieră în țările cu rate ridicate de mortalitate", a declarat un purtător de cuvânt al Eurostat.
Conform datelor oficiale, în 2024, accidentele rutiere au dus la decesul a 19.934 de persoane în întreaga Uniune Europeană, reprezentând o scădere de 2,2% comparativ cu 2023, când au fost înregistrate 20.384 de decese. Cele mai mici rate ale mortalității rutiere au fost raportate în Suedia (20 de decese la un milion de locuitori), Malta (21) și Danemarca (24), în contrast cu România, Bulgaria și Grecia, care au avut cele mai mari rate. "Aceste statistici ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autoritățile române", a adăugat expertul în siguranța rutieră, Dr. Andrei Radu de la Institutul Național de Statistică (INS).
În cadrul Uniunii Europene, 10 țări au raportat o rată a deceselor de 50 sau mai mult la un milion de locuitori, iar România se află în fruntea acestei liste. Autoritățile de la Bruxelles au subliniat că această situație necesită prioritizarea măsurilor de siguranță rutieră, având în vedere că toate celelalte țări din UE au înregistrat o tendință de scădere a numărului de decese între 2014 și 2024, cu excepția Spaniei, Maltei și Țărilor de Jos. Aceasta sugerează o stagnare a progreselor în domeniul siguranței rutiere în România.
În ceea ce privește demografia accidentelor, bărbații au reprezentat aproape 75% din totalul deceselor în accidente rutiere între 2014 și 2024. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 49 de ani au constituit aproape o treime din totalul deceselor, iar persoanele de 65 de ani sau peste au reprezentat 30,7%. Aceste date evidențiază o problemă semnificativă în rândul tinerilor și persoanelor în vârstă, punând accent pe necesitatea unor campanii de educație rutieră țintite.
De asemenea, pasagerii și șoferii de autoturisme au reprezentat 43,6% din numărul total al deceselor, în timp ce pietonii au constituit 17,8%. Motocicliștii și pasagerii acestora au fost responsabili pentru 18,5% din deceselor, ceea ce sugerează o problemă persistentă în rândul utilizatorilor de motociclete. "Este esențial să ne concentrăm nu doar pe șoferii de autoturisme, ci și pe toți participanții la trafic", a subliniat expertul în transporturi, Prof. Maria Ion.
Un alt aspect alarmant este că drumurile rurale au reprezentat 53,3% din decesele înregistrate în 2024, în timp ce drumurile urbane au avut o pondere de 38,2%. Aceasta subliniază necesitatea de a îmbunătăți infrastructura rutieră în zonele rurale, unde accidentele sunt mai frecvente. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, se impun măsuri urgente pentru modernizarea și întreținerea drumurilor, astfel încât să se reducă numărul de accidente.
Este crucial ca autoritățile române să ia în considerare aceste statistici și să colaboreze cu experți în siguranța rutieră pentru a dezvolta strategii eficiente de prevenire a accidentelor. De asemenea, este necesară o implicare activă a societății civile în promovarea unui comportament responsabil în trafic. În lipsa unor astfel de măsuri, România riscă să rămână pe primul loc în acest clasament nedorit al mortalității rutiere.
În concluzie, datele prezentate de Eurostat subliniază o problemă gravă de siguranță rutieră în România, care necesită o reacție promptă și eficientă din partea autorităților. Este esențial ca măsurile de siguranță rutieră să devină o prioritate națională, iar educația și conștientizarea populației să fie amplificate pentru a reduce numărul de accidente și decese în trafic.
Următorii pași ar trebui să includă implementarea unor campanii de educație rutieră, modernizarea infrastructurii și colaborarea cu organizații internaționale pentru a învăța din bunele practici ale altor țări europene.