Creșterea îngrijorătoare a Italiei
În timp ce datoria Greciei este în scădere din 2020, Italia înregistrează o creștere de sub 1%, relatează L’Express, citată de Rador Radio România. Potrivit estimărilor, până la sfârșitul anului, Italia va depăși Grecia și va deveni cea mai îndatorată țară din zona euro. Datele din proiectul de buget al Italiei, consultate de Reuters, sugerează o creștere a datoriei italiene care va atinge un vârf de 138,6% din PIB în 2026, o creștere de 1,5 puncte procentuale față de 137,1% din PIB înregistrat în 2025.
În contrast, Grecia se preconizează că va scădea datoria la aproximativ 137% din PIB în 2026, față de 145,9% în 2025, conform declarațiilor a doi înalți oficiali pentru Reuters. Aceștia au oferit informații sub acoperirea anonimatului, subliniind că Grecia nu va mai fi cea mai îndatorată țară din zona euro începând cu acest an. Această estimare va fi inclusă în planul bugetar multianual pe care Atena trebuie să-l prezinte Comisiei Europene până la sfârșitul lunii.
Grecia își revine după o criză financiară de zece ani, care a necesitat trei planuri de salvare, totalizând aproximativ 280 de miliarde de euro. De cealaltă parte, Italia, în planul său bugetar, estimează că rata datoriei publice va rămâne relativ stabilă, la 138,5% în 2027, cu o scădere treptată anticipată: 137,9% în 2028 și 136,3% în 2029.
Datoria publică a Greciei, care a rămas cea mai mare din zona euro timp de două decenii, a scăzut cu peste 60 de puncte procentuale, ajungând la 145,9% din PIB anul trecut, după ce a atins un vârf de 209,4% în 2020. În aceeași perioadă, datoria Italiei a scăzut cu doar aproximativ 17 puncte procentuale. Prim-ministrul Giorgia Meloni a afirmat că datoria Italiei ar fi început să scadă mai devreme și mai rapid dacă nu ar fi fost impactul negativ al predecesorilor săi asupra economiei, criticându-i pe Giuseppe Conte și Mario Draghi pentru politicile lor publice care au stimulat construcțiile.
După o revenire puternică a creșterii economice în urma pandemiei de Covid-19, Italia, a treia cea mai mare economie a zonei euro, a revenit la poziția sa obișnuită printre țările cu cele mai slabe performanțe. Între 2023 și 2025, țara a înregistrat trei ani consecutivi de creștere sub 1%, în ciuda miliardelor de euro primite din fondurile europene de redresare post-Covid. Trezoreria italiană anticipează că această tendință va continua până în 2029.
În contrast, economia Greciei a cunoscut o creștere mai puternică și mai constantă, depășind 2%. Această performanță a permis Atenei, impulsionată de investiții, cererea internă și turism, să depășească media Uniunii Europene.
În ceea ce privește rambursarea datoriilor, Grecia intenționează să ramburseze anticipat o parte din împrumuturile legate de programul său inițial de salvare, așteptându-se ca această rambursare, în valoare de aproximativ șapte miliarde de euro, să aibă loc la sfârșitul acestui an.