Critici la adresa măsurilor financiare
Statele membre ale Uniunii Europene au alocat peste 10 miliarde de euro pentru a proteja consumatorii şi întreprinderile, în contextul în care războiul din Iran a dus la creşterea preţurilor la energie. Potrivit unui raport publicat de centrul de reflexie Bruegel, majoritatea măsurilor adoptate sunt prost direcţionate. "Aproape patru cincimi din aceste cheltuieli suplimentare, cum ar fi reducerile generale de impozite, sunt direcţionate greşit", susţine raportul, conform Bloomberg și AGERPRES. De asemenea, se arată că o parte din sprijinul oferit contravine recomandărilor Comisiei Europene, care stipulează că măsurile de ajutor ar trebui să fie temporare, direcţionate şi să nu stimuleze cererea.
Raportul indică faptul că Spania este responsabilă pentru aproape jumătate din cheltuielile totale, fiind urmată de Germania, care este al doilea cel mai mare cheltuitor. Această situație amplifică şocul energetic provocat de războiul din Iran, afectând perspectivele economice ale UE. Premierul italian Giorgia Meloni a avertizat că nu toate ţările UE dispun de marja de manevră fiscală necesară pentru a amortiza impactul preţurilor mai mari, ceea ce riscă să afecteze atât creşterea economică, cât şi inflaţia în Germania, cea mai mare economie a Europei.
Conflictul din Orientul Mijlociu survine într-un moment în care blocul comunitar se confruntă cu consecinţele invaziei ruseşti din Ucraina, din 2022, care a dus la o creştere record a preţurilor la gaze. În timpul acelei crize energetice, guvernele UE au alocat peste 500 de miliarde de euro pentru a sprijini consumatorii. Conform analistului Simone Tagliapietra de la Bruegel, "vestea proastă este că guvernele UE par să nu fi învăţat prea multe din criza energetică din 2022. Împotriva tuturor recomandărilor instituţiilor europene şi internaţionale, acestea prioritizează măsurile rapide şi neţintite. Acest lucru este inegal din punct de vedere social şi riscă să alimenteze şi mai mult problema prin stimularea cererii în perioadele de penurie".
Săptămâna trecută, liderii UE au solicitat noi măsuri pentru a atenua impactul provocat de creşterea preţurilor la energie, considerând insuficient planul propus de Executivul comunitar, care include o mai bună coordonare, măsuri privind combustibilul pentru avioane şi reduceri de taxe la energie. Prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez, a cerut mai mulţi bani pentru electrificarea economiei, reguli fiscale mai flexibile şi o taxă pe profiturile excepţionale realizate de companiile energetice.
Guvernul de la Madrid a propus reducerea TVA-ului la combustibil, electricitate şi gaze, precum şi acordarea de ajutoare directe pentru sectoarele agricol, transport şi industrial. De asemenea, Comisia Europeană a estimat că, de la începutul războiului din Iran, UE a plătit peste 20 de miliarde de euro în plus pentru combustibilii fosili utilizaţi. Această sumă subliniază impactul semnificativ pe care conflictele internaţionale îl au asupra economiei europene, în special în contextul crizelor energetice.
Aceste cheltuieli ridicate și măsurile adoptate de statele membre reflectă o situație complexă, în care cele mai afectate economii trebuie să găsească soluții eficiente și sustenabile pentru a face față provocărilor curente.
Este esențial ca deciziile viitoare să fie bazate pe analize riguroase și recomandări bine fundamentate, pentru a evita repetarea greșelilor din trecut și a asigura o stabilitate economică pe termen lung.