Creșterea dobânzii pe termen lung
Dobânda la care se împrumută România pe 10 ani a crescut rapid la 7,3% în ultimele zile, de la aproximativ 6,7% la jumătatea lunii aprilie 2026, în contextul deteriorării percepției mediilor investiționale generate de tensiunile interne. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat pe Facebook că "Sunt semnale clare că instabilitatea politică începe să fie deja inclusă în costul finanțării". Această creștere semnificativă a dobânzii vine în urma instabilității politice, care a început să influențeze costurile de împrumut ale României. Conform datelor oficiale, diferența dintre randamentele titlurilor de stat emise în moneda locală de către România și Ungaria a crescut, România plătind acum 120 de puncte de bază (1,20%) mai mult decât Ungaria pentru împrumuturi pe termen lung, ceea ce indică o percepție de risc crescută din partea investitorilor.
Pe lângă această creștere a dobânzii, agențiile de rating monitorizează atent evoluțiile din România și cer claritate în ceea ce privește direcția fiscală și reformele necesare. Conform unor analize recente, deteriorarea disciplinei fiscale și blocajele în reforme pot pune presiune asupra ratingului suveran al României. Nazare a adăugat că o eventuală retrogradare a ratingului de țară în categoria "junk" ar avea consecințe grave, inclusiv costuri de finanțare mult mai mari și acces mai dificil la piețele externe pentru statul român.
"Pentru o țară cu cel mai mare deficit din UE și cu o datorie publică în creștere rapidă (de la 54,8% la 59,3% din PIB într-un an), orice creștere a costurilor de finanțare contează", a subliniat Nazare. Aceasta subliniază importanța stabilității politice și economice pentru menținerea încrederii investitorilor și pentru asigurarea unui rating de țară adecvat. În plus, România mai are de atras circa 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la 31 august 2026, iar jalonul esențial pentru acest lucru rămâne neîndeplinit, ceea ce poate duce la pierderi semnificative în atragerea fondurilor europene.
Nazare a menționat că orice blocaj politic afectează direct capacitatea de a finaliza reformele necesare și de a securiza aceste fonduri. "Economia are nevoie de continuitate, disciplină fiscală și credibilitate – nu de blocaje. Când dobânzile cresc, datoria trebuie stabilizată, iar ratingul este sub presiune, orice semnal de instabilitate se transformă imediat în costuri mai mari pentru stat, mai mari pentru economie și mai mari pentru fiecare român", a concluzionat ministrul Finanțelor.
Astfel, stabilitatea financiară devine principalul obiectiv pe care România trebuie să-l prioritizeze pentru a asigura un viitor economic sănătos și sustenabil.