Impact asupra agriculturii și coeziunii
Parlamentul European a votat pe 28 aprilie 2026 raportul coordonat de eurodeputatul Siegfried Mureșan privind bugetul UE 2028–2034, un cadru financiar de 2 trilioane de euro. Conform acestuia, România beneficiază de garanții clare pentru menținerea și creșterea fondurilor destinate agriculturii și politicii de coeziune, precum și de șanse mai mari de a atrage bani europeni pentru apărare, infrastructură, cercetare și dezvoltare economică. Raportul a fost adoptat cu 370 de voturi „pentru”, 201 „împotrivă” și 84 de abțineri, propunând o creștere de 10% a bugetului față de varianta inițială a Comisiei Europene.
Potrivit lui Mureșan, documentul răspunde noilor provocări de securitate și economice, fără a compromite politicile tradiționale de care depind state precum România. „Am ajuns la cea mai bună propunere de buget posibilă pentru contextul european actual. Este un buget care finanțează atât noile priorități, precum apărarea și competitivitatea, cât și prioritățile tradiționale, precum agricultura și coeziunea”, a declarat eurodeputatul, conform unui comunicat de presă.
Una dintre principalele priorități pentru România a fost păstrarea și consolidarea finanțării pentru agricultură. Raportul propune o creștere de 47% a fondurilor, până la 385 de miliarde de euro, și revenirea la structura clasică a Politicii Agricole Comune, cu plăți directe și dezvoltare rurală. „Pentru noi, România, ca unul dintre cei mai mari producători agricoli din Europa, este esențial ca fermierii să știe că se pot baza în continuare pe fonduri europene dedicate agriculturii și dezvoltării rurale”, a explicat Mureșan.
În paralel, politica de coeziune este menținută ca instrument separat, cu o alocare de aproximativ 274 de miliarde de euro, după ce, în varianta inițială a Comisiei, exista riscul ca aceasta să nu beneficieze de finanțare dedicată. „Politica de coeziune este extrem de importantă pentru România și pentru alte state din Europa, pentru că reduce diferențele de dezvoltare și finanțează investiții concrete, de la drumuri și infrastructură până la școli și spitale”, a adăugat eurodeputatul.
Pe lângă alocările clasice, bugetul propune o creștere semnificativă a fondurilor gestionate direct de Comisia Europeană, pentru care statele membre trebuie să concureze. Aproape o treime din buget ar urma să fie direcționată către aceste programe, în special în domenii precum cercetarea, inovarea, securitatea și apărarea. „Este important de știut că în viitorul buget vom avea mai multe fonduri ca niciodată pe aceste linii competitive, care nu țin de anvelopele naționale”, a subliniat Mureșan.
Votul din Parlamentul European reprezintă începutul negocierilor cu Comisia Europeană și Consiliul UE privind forma finală a bugetului pentru perioada 2028–2034. „Am lucrat intens pentru a ajunge la această poziție și pentru a o adopta la timp. Acum așteptăm ca și Consiliul să accelereze procesul și să vină cu o poziție oficială. Obiectivul nostru este să ajungem la un acord până la finalul anului, astfel încât statele membre să aibă suficient timp să pregătească programele de finanțare și să evite întârzierile din exercițiile anterioare”, a concluzionat eurodeputatul Siegfried Mureșan.
Această decizie este considerată un pas important pentru asigurarea finanțării viitoare a României, în special în domenii-cheie precum agricultura, dezvoltarea regională și infrastructura.
Întărirea capacității de absorbție a fondurilor europene va fi esențială pentru România în contextul acestui buget majorat, iar autoritățile vor trebui să se pregătească pentru a valorifica oportunitățile create.