Inteligența Artificială în arheologie
Parcul Arheologic din Pompei, în colaborare cu Universitatea din Padova, a creat o reconstrucție digitală a unui bărbat, ucis în urma erupției Vezuviului din anul 79 d.Hr., pe baza datelor colectate în timpul săpăturilor, potrivit Euronews.
Săpăturile efectuate în zona mormântului monumental al lui Numerius Agrestinus Equitius Pulcher au scos la iveală rămășițele a doi bărbați care au murit în timpul catastrofei. Pozițiile și starea corpurilor lor indică două faze diferite ale erupției: cel mai tânăr a fost, probabil, măturat de un curent piroclastic, un nor arzător de gaz și cenușă capabil să ucidă instantaneu. Al doilea, mai în vârstă, a murit cu câteva ore mai devreme, sub o ploaie neîncetată de lapilli, în timp ce încerca să scape de oraș, potrivit aceleași surse.
Lângă trupul bătrânului, arheologii au descoperit un mortar de lut cu semne evidente de fractură. Totul sugerează că îl folosea pentru protecție. De asemenea, avea la el o lampă cu ulei din ceramică, probabil pentru orientare în întunericul provocat de cenușă, un inel de fier pe degetul mic al mâinii stângi și zece monede de bronz. Obiecte de zi cu zi care devin indicii prețioase, deoarece povestesc despre o evadare lucidă, organizată pe cât posibil, în haosul unei apocalipse.
„Italia a făcut dintotdeauna, din punct de vedere istoric, cultura clasică un ingredient cheie al inovației”, a declarat, pentru Euronews, ministrul Culturii, Alessandro Giuli. „La Pompei, inteligența artificială ajută nu doar la protejarea imensului patrimoniu arheologic, ci și la narațiunea captivantă și accesibilă a vieții antice”.
Luciano Floridi, director fondator al Centrului de Etică Digitală de la Yale, a comentat știrea: „Bărbatul din Pompei a fugit cu un mortar pe cap, o lampă cu ulei în mână și zece monede: avea ceea ce credea că îi este util pentru a-și găsi drumul în întuneric. Două mii de ani mai târziu, IA ne ajută să reconstruim ultimele sale clipe. Cazul vorbește despre toate disciplinele umaniste. IA nu înlocuiește arheologul. Sub controlul său, își lărgește și își adâncește potențialul; și face accesibil multora ceea ce anterior era lizibil doar pentru câțiva”.
Jacopo Bonetto, profesor de la Universitatea din Padova, subliniază că IA este „o tehnologie care poate contribui la producerea de modele interpretative și la îmbunătățirea instrumentelor de comunicare, dar care necesită o utilizare controlată și fundamentată metodologic, întotdeauna în integrare cu munca specialiștilor”, potrivit aceleași surse.