Comisia JURI a aprobat ridicarea imunității Șoșoacă

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Comisia JURI din Parlamentul European a votat astăzi, 27 aprilie 2026, în favoarea ridicării imunității europarlamentarei Diana Șoșoacă, acuzată de 11 infracțiuni, inclusiv propagandă legionară și negarea Holocaustului. Votul final va avea loc în plenul Parlamentului European săptămâna viitoare, având implicații semnificative pentru politica europeană împotriva extremismului.

EN

Brief

The JURI Committee of the European Parliament voted today, April 27, 2026, in favor of lifting the immunity of MEP Diana Șoșoacă, accused of 11 offenses including legionary propaganda and Holocaust denial. The final vote will take place in the European Parliament plenary next week, with significant implications for European policy against extremism.

Comisia JURI a aprobat ridicarea imunității Șoșoacă
Sursa foto: mediafax.ro

Vot decisiv în plenul PE

Comisia pentru afaceri juridice (JURI) din Parlamentul European a votat astăzi, 27 aprilie 2026, în favoarea ridicării imunității europarlamentarei Diana Șoșoacă, cu 17 voturi pentru, zero voturi contra și o abținere. Conform informațiilor G4Media, raportul Comisiei JURI urmează să fie supus votului plenului Parlamentului European, cel mai probabil în sesiunea plenară din săptămâna viitoare. Această decizie vine în urma solicitării formulate de Parchetul General din România, care o acuză pe Șoșoacă de 11 infracțiuni, inclusiv propagandă legionară și negarea Holocaustului.

„Ridicarea imunității este un pas important în lupta împotriva extremismului și a discursului de ură în Uniunea Europeană”, a declarat europarlamentarul român, Dragoș Pîslaru, subliniind importanța respectării valorilor fundamentale ale Uniunii. Diana Șoșoacă, fondatoarea partidului SOS România, este cunoscută pentru pozițiile sale pro-Rusia și anti-UE, fapt care a stârnit controverse pe scena politică europeană.

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, acuzațiile aduse Dianei Șoșoacă includ „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia”. Aceste fapte sunt reglementate de legislația română, dar și de directivele Uniunii Europene, care condamnă orice formă de extremism și discriminare. În acest context, este esențial ca autoritățile să acționeze ferm împotriva acestor comportamente.

În România, acest caz a generat reacții mixte, susținătorii Dianei Șoșoacă afirmând că acțiunile împotriva sa reprezintă o tentativă de cenzură, în timp ce criticii ei susțin că trebuie să răspundă pentru declarațiile și acțiunile sale. Această situație subliniază tensiunile existente în societatea românească referitoare la libertatea de exprimare și la limitele acesteia.

De-a lungul timpului, Uniunea Europeană a adoptat măsuri pentru combaterea extremismului și a discursului de ură, cum ar fi Directiva 2017/541 privind combaterea terorismului. Comparativ cu anii anteriori, 2026 marchează o atenție sporită asupra acestor probleme, având în vedere creșterea numărului de incidente legate de extremism și radicalizare în întreaga Europă.

În contextul acestor evenimente, este important ca Parlamentul European să mențină o poziție fermă împotriva extremismului. Astfel, votul din plenul Parlamentului European va fi un moment crucial pentru stabilirea direcției viitoare a politicii europene în ceea ce privește combaterea discursului de ură și protejarea valorilor fundamentale.

Criticii acțiunilor Parlamentului European susțin că aceste măsuri pot duce la o limitare a libertății de exprimare. De asemenea, se pune întrebarea dacă ridicarea imunității va avea un impact semnificativ asupra situației politice din România, dat fiind că Diana Șoșoacă are o bază de susținere considerabilă.

În concluzie, votul din plenul Parlamentului European va decide soarta Dianei Șoșoacă, dar și direcția pe care Uniunea Europeană o va urma în lupta împotriva extremismului.

Următorii pași vor fi esențiali pentru a determina cum vor fi abordate astfel de cazuri în viitor, iar societatea românească va continua să fie împărțită în privința acestor subiecte controversate.