Românii, pe primul loc în infracțiuni în Austria

În 2024, Austria a avut aproximativ 335.900 de suspecți în total (austrieci și străini), arată datele Statista. Aproximativ 46,8% dintre suspecți au fost cetățeni străini. Concret, numărul total de suspecți străini a fost de 157.000 de persoane. Conform datelor, aproximativ 18.900 de cetățeni români au fost identificați ca suspecți în cadrul investigațiilor desfășurate de poliția austriacă. Pe locurile următoare se află cetățenii germani, cu aproximativ 13.600 de suspecți, și cei sirieni, cu aproximativ 11.900 de persoane implicate în dosare penale. În total, autoritățile austriece au înregistrat circa 157.000 de suspecți străini în cursul anului 2024. Potrivit PKS și analizelor preluate din datele Ministerului de Interne: „Acesta este un rezultat direct al politicii dezastruoase de migrație din ultimii zece ani”, a spus europarlamentarul Roman Haider din Partidul Libertății din Austria (FPÖ), într-un interviu acordat publicației The Gateway Pundit. Președintele Partidului Popular Austriac (ÖVP) din Viena, Karl Mahrer, a criticat programele de asistență socială și politicile de migrație ale orașului, pe care le-a numit „magneți pentru criminalitate”. Datele provin din Statistica Criminalității Polițienești (PKS), un sistem bazat exclusiv pe infracțiunile raportate și înregistrate de poliție. Asta înseamnă că cifrele reflectă doar cazurile cunoscute autorităților și nu includ „cifra neagră” a criminalității, adică faptele care nu sunt raportate sau descoperite. De asemenea, statisticile nu reflectă rezultatul final al anchetelor sau eventualele condamnări în instanță, ci doar etapa de identificare a suspecților. Un aspect important de luat în considerare este modul în care sunt definiți „străinii” în aceste date. În statistica austriacă, această categorie include toate persoanele care nu dețin cetățenia austriacă, indiferent dacă locuiesc permanent sau temporar în țară. Această definiție diferă de conceptul de „origine migratorie”, care ia în calcul și persoanele născute în Austria, dar cu părinți imigranți, indiferent de cetățenie. Prezența cetățenilor străini în Austria este strâns legată de fluxurile migratorii. Printre cele mai mari comunități de imigranți se numără germanii, românii și ucrainenii. În ansamblu, germanii reprezintă cel mai numeros grup de străini rezidenți, urmați de români și turci. În anumite regiuni urbane, precum Viena, structura populației este diferită, iar comunități precum cea sârbă sau siriană sunt mai bine reprezentate. Statisticile includ doar infracțiunile raportate poliției, nu și cazurile neraportate și sunt doar despre suspecți, nu despre condamnări. Datele PKS reflectă activitatea de raportare și investigare a poliției, nu neapărat nivelul real al criminalității dintr-o anumită comunitate. Cazurile în care românii sunt principalii suspecți ai unor infracțiuni din Austria nu sunt rare. De exemplu, săptămâna trecută, Poliția din Austria Inferioară a destructurat un grup format din șapte cetățeni români, suspectați de o serie de spargeri și furturi comise între iulie și noiembrie 2025 în mai multe regiuni din Austria, inclusiv Austria Inferioară, Austria Superioară și Viena. Ancheta arată că aceștia ar fi acționat organizat, vizând în special șantiere de construcții și firme, de unde au sustras utilaje, echipamente și tamburi de cablu din cupru. Potrivit autorităților, gruparea este responsabilă pentru aproximativ 22 de infracțiuni, iar prejudiciul total este estimat la peste 213.000 de euro, din care circa 210.000 de euro reprezintă valoarea bunurilor furate, iar restul pagube materiale. Suspecții, cu vârste între 29 și 37 de ani, au fost opriți și arestați pe autostrada A1 în timp ce încercau să părăsească Austria spre România. În urma perchezițiilor, poliția a recuperat o parte din bunurile furate, inclusiv cabluri de cupru și unelte folosite la spargeri. Ancheta a scos la iveală și alte infracțiuni similare comise de grup, toate fiind recunoscute de suspecți în timpul interogatoriilor. Doi complici suplimentari au fost identificați ulterior, iar autoritățile au emis mandate europene de arestare pe numele acestora. Cei șapte suspecți se află în prezent în arest preventiv, iar dosarul continuă să fie investigat de procurorii din Linz și Viena.