Măsuri pentru salvarea orașului
În inima Atenei antice, pe străzile înguste și în jurul siturilor arheologice, grupurile de vizitatori par să fie peste tot, șerpuind în urma ghizilor turistici. În alte vremuri, oficialii ar fi salutat astfel de imagini. Dar pentru Haris Doukas, primarul socialist hotărât să recupereze centrul aglomerat al capitalei pentru cetățenii săi, începutul sezonului turistic lasă mare parte din centrul istoric expus riscului de „supra-saturație”. Cartiere întregi, crede el, riscă să-și piardă autenticitatea din cauza dezvoltării turistice necontrolate. „Atena nu poate funcționa ca și cum ar fi un hotel uriaș”, a spus el într-un interviu, citat de The Guardian. „Sunt necesare restricții și reguli. Orașele trebuie să aibă și ele un cuvânt de spus în modul în care se dezvoltă”, consideră edilul.
Anul trecut, peste 8 milioane de oameni au vizitat Atena, un record pentru o metropolă care nu demult era considerată doar un punct de tranzit spre insulele grecești. Numai în cazul închirierilor pe termen scurt, numărul de înnoptări în popularul cartier Plaka, de sub Acropole, s-a dublat de mai mult de două ori din 2018, arată un studiu comandat recent de municipalitate. Aceste cifre alarmante au determinat autoritățile locale să ia măsuri urgente pentru a controla influxul de turiști.
În primăria neoclasică a orașului, oficialii spun că timpul este esențial dacă Atena nu vrea să devină victima propriului succes. Semnele de avertizare sunt peste tot: de la chiriile în creștere, care îi scot pe localnici de pe piață, până la infrastructura suprasolicitată care cedează sub presiune. „Întreaga Atenă este săpată pentru a face față”, a spus Doukas, fost profesor de energie climatică înainte de a intra în administrația locală. „Construim infrastructură electrică, sisteme de apă, noi rețele de canalizare, rețele 5G. Când ai aproximativ 700.000 de locuitori și 8 milioane de vizitatori, presiunea este enormă”, explică el. În fiecare lună sunt aduse „mai multe cadre, mai mult echipament, mai multe utilaje” pentru a face față provocărilor.
Criticii acestei situații susțin că măsurile propuse de primar ar putea afecta negativ economia locală, care depinde în mare măsură de turism. „Dacă impui restricții prea severe, riști să alungi turiștii și să afectezi afacerile locale”, afirmă Maria Papadopoulou, expert în turism la Universitatea din Atena. Pe de altă parte, susținătorii primarului consideră că o gestionare mai bună a turismului este esențială pentru a menține atractivitatea orașului pe termen lung.
Comparativ cu alte capitale europene, Atena se confruntă cu o provocare unică. De exemplu, orașe precum Barcelona au implementat deja măsuri stricte pentru a limita turismul de masă, iar rezultatele au fost pozitive în ceea ce privește calitatea vieții locuitorilor. Potrivit unui raport Eurostat din 2025, Barcelona a reușit să reducă numărul de vizitatori cu 15% prin restricții și promovarea turismului sustenabil.
Pe lângă inițiativele de infrastructură, primarul Doukas a propus și campanii de promovare a turismului cultural și eco-friendly, care să atragă vizitatori mai puțin numeroși, dar mai implicați. „Vrem să arătăm o altă față a Atenei, una care nu se rezumă doar la turismul masiv”, a adăugat el.
În concluzie, Atena se află într-un moment crucial, în care trebuie să găsească un echilibru între atragerea turiștilor și protejarea patrimoniului său cultural și a calității vieții locuitorilor. Primarul Doukas și echipa sa sunt conștienți de provocările cu care se confruntă și lucrează pentru a implementa măsuri care să asigure un viitor sustenabil pentru capitala Greciei.
Următoarele luni vor fi decisive pentru a evalua impactul acestor inițiative asupra orașului și asupra comunității locale.