Investiții strategice și eurobonduri
Președintele francez Emmanuel Macron a pledat de la Atena pentru o reeşalonare a datoriei europene contractate în timpul pandemiei de COVID-19 și pentru lansarea unor noi împrumuturi comune destinate investițiilor strategice. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de premierul grec Kyriakos Mitsotakis, potrivit relatărilor AFP, citate de News.ro. Emmanuel Macron a explicat că rambursarea accelerată a datoriei europene ar fi o abordare greșită și a propus extinderea perioadei de plată, precum și reemiterea de eurobonduri, instrumente financiare utilizate deja în timpul pandemiei. "Ne-am îndatorat la momentul COVID. Azi ni se spune 'trebuie să rambursăm repede'. Este un lucru idiot. Haideţi să eşalonăm această datorie. Să refacem reemiteri (de eurobonduri), pentru că oamenii vor această hârtie ieftină", a declarat preşedintele francez în a doua zi a unei vizite la Atena.
Referitor la unele cheltuieli de interes comun, Macron a subliniat că "poate că avem un interes să emitem datorii împreună", citând domenii precum „apărarea, domeniul spațial și inteligența artificială”. Liderul francez a avertizat că Europa riscă să rămână în urmă tehnologic dacă nu își va consolida capacitatea de investiții și a insistat că Uniunea Europeană trebuie să găsească resurse suplimentare pentru a-și menține competitivitatea. Potrivit unui raport Eurostat din 2023, datoria publică a Uniunii Europene a crescut cu 20% în timpul pandemiei, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri de sprijin.
Emiterea unor eurobonduri este un subiect de discuție pentru Franța de mulți ani, dar a fost un tabu pentru alte state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Germania. Acest tabu a fost spart pentru prima oară în timpul pandemiei COVID-19, când s-au adoptat măsuri excepționale pentru a sprijini economiile europene. În acest context, Macron a declarat că "ne-am îndatorat la momentul COVID-19. Astăzi, ni se spune că trebuie să rambursăm repede. Este o abordare greșită".
În plus, mesajul său a fost clar: "Azi, mulţi vă vor spune ‘niciodată în viaţă’", referindu-se la reticența Germaniei față de datoria comună europeană, rezervată pentru situații excepționale. "Însă, în realitate, fie ei decid să nu investească, o greşeală strategică uriaşă, fie decid să-şi crească contribuţia naţională, şi nu au chef de acest lucru, fie găsim resurse noi", a continuat Macron.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a susținut și el ideea unei cooperări mai strânse la nivel european, afirmând că "datoria comună ne va face mai puternici ca Europă". Mitsotakis a subliniat că Uniunea Europeană este considerată în prezent un debitor sigur și fiabil, ceea ce ar putea facilita obținerea unor noi împrumuturi. "Cred că, aşa cum s-a întâmplat mereu, în ultimul moment, vom găsi o soluţie", a adăugat Mitsotakis, exprimând încrederea că liderii europeni vor colabora pentru a găsi soluții viabile.
Aceste declarații vin într-un moment în care discuțiile despre stabilitatea economică a Uniunii Europene sunt mai relevante ca niciodată. Conform analizei realizate de Banca Centrală Europeană, datoria publică a multor state membre a atins niveluri record, ceea ce ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a acestor economii.
Este evident că propunerile lui Macron de reeşalonare a datoriei și de emitere de noi eurobonduri vor stârni dezbateri intense în rândul liderilor europeni. Deși unii susțin că este esențial să se investească în viitor, alții rămân sceptici față de aceste măsuri, temându-se că ar putea duce la o îndatorare excesivă. În concluzie, discuțiile din jurul datoriilor europene și al investițiilor strategice vor continua să fie un subiect de mare importanță în următoarele luni, iar liderii europeni vor trebui să găsească un echilibru între necesitățile de investiții și responsabilitatea fiscală.
În acest context, se impune ca Uniunea Europeană să colaboreze eficient pentru a răspunde provocărilor economice actuale, având în vedere că viitorul economic al Europei depinde de capacitatea de a inova și de a investi în domenii strategice.
Cu toate acestea, rămâne de văzut cum vor reacționa statele membre la aceste propuneri și dacă se va ajunge la un consens în privința acestora.