Rezultate îngrijorătoare la examene
Simularea evaluării reprezintă subiectul principal al acestui articol. Circa o treime din lucrările la Limba şi literatura română şi la Matematică, probe ale simulării examenului de evaluare naţională, au primit note sub 5, potrivit rezultatelor care au fost făcute publice vineri, 24 aprilie 2026, de către Ministerul Educaţiei. Ministerul a subliniat că aceste rezultate reflectă nivelul actual al cunoştinţelor elevilor, iar măsurile de intervenţie vor fi esenţiale pentru îmbunătăţirea performanţelor viitoare. "Aceste rezultate ne oferă o imagine clară asupra provocărilor cu care se confruntă elevii noştri", a declarat ministrul Educaţiei.
Astfel, la Limba şi literatura română, au fost evaluate 145.257 de lucrări, iar 30,13% dintre acestea au înregistrat note sub 5. De asemenea, 8,37% dintre lucrări au fost notate între 9 şi 10. La Matematică, dintre cele 144.399 de lucrări evaluate, proporţia notelor sub 5 a fost de 34,54%, iar 3,28% din lucrări au obţinut note peste 9. Aceste date sunt conforme cu tendinţele observate în anii anteriori, evidenţiind nevoia urgentă de reforme în sistemul educaţional.
Simularea la Evaluarea Naţională s-a desfăşurat integral digitalizat, lucrările fiind distribuite aleatoriu către cei 9.854 de profesori evaluatori recrutaţi la nivel naţional: 4.956 pentru limba română, 4.550 pentru matematică şi 348 pentru limbile materne. Această abordare a fost menită să asigure o corectare obiectivă şi eficientă a lucrărilor.
În cele 4.545 de unităţi de învăţământ în care s-a desfăşurat simularea, peste 12.000 de profesori asistenţi au avut rolul de a asigura scanarea şi încărcarea lucrărilor pe platforma informatică. Conform datelor, 9,78% dintre lucrările la limba română au necesitat reevaluare, un procent mai mare faţă de 8,81% înregistrat în 2025, însă mai mic decât cel din 2024 (11,39%). La matematică, procentul reevaluărilor a rămas constant la 0,1%, în vreme ce la limbile materne acesta a fost de 5,72%.
Ministerul Educaţiei a specificat că rezultatele nu se afişează public, ci se comunică individual fiecărui elev prin unităţile de învăţământ. Această decizie a fost luată pentru a proteja confidenţialitatea elevilor şi pentru a evita stigmatizarea acestora în funcţie de performanţele lor.
În perioada următoare, Ministerul Educaţiei anunţă că va publica o analiză detaliată a gradului de reuşită pe fiecare item, la nivel naţional, pentru română şi matematică. Această analiză va fi utilizată pentru a adopta măsuri care să optimizeze performanţele elevilor înaintea examenului naţional, planificat pentru această vară. Experţii în educaţie consideră că este esenţial ca aceste măsuri să fie implementate rapid, având în vedere că elevii se confruntă cu dificultăţi semnificative în învăţare, mai ales în contextul pandemiei care a afectat grav sistemul educaţional în ultimii ani.
Această simulare reprezintă un pas important în evaluarea pregătirii elevilor pentru examenele naţionale, iar rezultatele subliniază necesitatea unei reacţii prompte din partea autorităţilor. Este crucial ca Ministerul Educaţiei să colaboreze cu cadrele didactice pentru a dezvolta strategii de îmbunătăţire a învăţământului, astfel încât elevii să fie mai bine pregătiţi pentru viitor.
În concluzie, rezultatele simulării din acest an indică o situaţie îngrijorătoare în ceea ce priveşte pregătirea elevilor la Limba română şi Matematică.
Autorităţile educaţionale au responsabilitatea de a analiza aceste date şi de a acţiona rapid pentru a îmbunătăţi performanţele, asigurându-se că elevii beneficiază de resursele necesare pentru a reuşi în examenele viitoare.