Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Gheorghe

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

De Sfântul Gheorghe, peste un milion de români își celebrează onomastica, însoțită de tradiții și superstiții. Sărbătoarea este marcată prin obiceiuri precum spălarea cu rouă și aprinderea focurilor pentru alungarea spiritelor rele. Moaștele Sfântului Gheorghe au fost aduse la mănăstirea Pantocrator din Teleorman, atrăgând pelerini din toată țara.

EN

Brief

On St. George's Day, over a million Romanians celebrate their name day, marked by various traditions and superstitions. Customs include washing with dew and lighting fires to ward off evil spirits. The relics of St. George were brought to the Pantocrator Monastery in Teleorman, attracting pilgrims nationwide.

Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Gheorghe
Sursa foto: observatornews.ro

Sărbători şi obiceiuri româneşti

Tradiţii superstiţii reprezintă subiectul principal al acestui articol. De la buchete pastelate în roz, alb şi mov, până la combinaţii vii şi pline de contrast, toate sunt astăzi la loc de cinste în florării pentru cei care vor să surprindă sărbătoritele şi, de ce nu, sărbătoriţii zilei. "Cei care au un program încărcat la locul de muncă pe timpul zilei, au ca variantă livrările sau pot să vină indiferent de oră la tonomatul cu flori de unde pot să achiziţioneze un buchet sau un aranjament. Preţurile sunt între 100 şi 250 de lei, iar gama este una variată", transmite Angela Bertea, reporter Observator.

Cofetăriile completează cadoul. "Este un tort ciocolatos pentru cei care iubesc ciocolata, este un deșert perfect. Are un blat cu multă ciocolată neagră, cu bucăţele de biscuite oreo, iar crema are ciocolată albă", a precizat Anamaria Solovăstru, manager laborator de cofetărie.

Peste un milion de români își celebrează astăzi onomastica. Ziua Sfântului Mare Mucenic Gheorghe este, însă, însoțită şi de numeroase credințe și obiceiuri vechi, păstrate în satele românești. "Dimineaţa Sfântului Gheorghe oamenii, femeile şi bărbaţii se spală cu rouă, considerând că aceasta are proprietăţi magice pentru a reda sănătatea şi frumuseţea", a explicat Diana Sachelarie, muzeograf.

O altă tradiţie din unele zone ale ţării este ca tinerii aprindă focuri pentru alungarea spiritelor rele şi păstrează obiceiuri vechi. Turist: Am venit să sărbătorim Sângeorzul, alături de prieteni şi de toată lumea, ca să ne simţim bine. Reporter: Chiar alungă spiritele rele? Turist: Acum nu ştiu dacă chiar e adevărat, dar aşa se spune.

Ieri, în ajunul sărbătorii, Moaştele Sfântului Gheorghe au fost duse la mănăstirea Pantocrator din Drăgăneşti-Vlaşca, Teleorman, aflată la 60 de kilometri de Bucureşti. "Coada de pelerini se întinde pe 200 de metri. Oamenii așteaptă o oră pentru a ajunge la raclă. Au venit din toată țara, din Moldova, din Transilvania, din Ardeal și din alte colțuri ale țării pentru acest moment unic", susţine Marko Pavlovici.

"Faptul că azi vom fi părtași la moaștele Sfântului Gheorghe. E o bucurie imensă pentru noi", a spus un credincios. Racla a fost adusă în România de stareţul unei mănăstiri de pe muntele Athos.

Moaştele vor rămâne la mănăstirea din Teleorman până lunea viitoare.