Negocieri cu CE în desfășurare
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat miercuri, 22 aprilie 2026, că Tarom nu a reușit să respecte planul de redresare convenit cu Comisia Europeană, avertizând că în lipsa unei acceptări a propunerii de prelungire a acestuia, statul român nu va mai putea oferi suport financiar companiei aeriene. Gheorghiu a subliniat că, în 2025, Tarom a înregistrat pierderi de 186 milioane lei și că, în ultimele zece ani, compania a avut constant pierderi operaționale. *"Ministerul Transporturilor, împreună cu conducerea interimară a companiei Tarom, poartă negocieri cu Comisia Europeană. Tarom se află într-un plan de redresare aprobat de Comisia Europeană. Asta înseamnă că statul român îi dă niște bani să încerce să se salveze. Din păcate, compania Tarom nu a reușit să se țină de acest plan. Nu este în grafic. Un plan de redresare presupune că nu te afunzi în pierderi,”* a declarat Oana Gheorghiu la Digi 24.
Ministerul Transporturilor, în colaborare cu conducerea interimară a Tarom, așteaptă un răspuns din partea Comisiei Europene despre extinderea planului de salvare. Vicepremierul a explicat că oficialii europeni ar putea fi receptivi la această prelungire, având în vedere circumstanțele excepționale create de contextul geopolitic și de criza carburanților. Miza acestor negocieri este crucială, deoarece un refuz din partea CE ar însemna că statul român nu va putea oferi sprijin financiar operatorului aerian.
Situația actuală a companiei este critică, Tarom nereușind să respecte graficul de redresare inițial. Vicepremierul a subliniat că structura de personal și modul de operare sunt nesustenabile. *"Tarom se află într-un plan de redresare aprobat de Comisia Europeană. Asta înseamnă că statul român îi dă niște bani să încerce să se salveze. Din păcate, compania Tarom nu a reușit să se țină de acest plan,”* a afirmat Gheorghiu.
Conform Ministerului Transporturilor, în ultimii 10 ani, compania a generat pierderi constante din activitatea operațională. Singurul an în care Tarom a raportat profit a fost datorat exclusiv vânzării unor active, precum aeronave și sloturi de zbor, nu din activitățile comerciale. Ineficiența companiei a fost acoperită constant din fondurile contribuabililor români.
*"Ce trebuie noi să facem ca să intervenim înainte să ajungem acolo (închiderea Tarom). Asta este propunerea noastră. Compania Tarom nu se poate susține singură în acest moment cu modelul de business pe care îl are,”* a declarat Oana Gheorghiu, subliniind urgența reformării companiei.
Pentru a evita falimentul, autoritățile iau în considerare atragerea unor jucători majori din aviație într-un parteneriat sau fuziune. Un astfel de investitor ar putea aduce know-how, o rețea eficientă de sloturi și o strategie de afaceri viabilă.
Vicepremierul a făcut apel la renunțarea la „sloganurile politice” în favoarea unei analize realiste a situației, stabilind totodată și liniile roșii ale statului român în eventualitatea unor negocieri cu investitori privați: *"Nici eu nu-mi doresc să se închidă Tarom și cred că nimeni nu-și dorește. Dar dacă nu o facem eficientă, va dispărea mai devreme sau mai târziu,”* a concluzionat Gheorghiu, subliniind necesitatea urgentă de reformare a companiei.
Negocierile cu Comisia Europeană continuă, iar viitorul Tarom rămâne incert. Este esențial ca autoritățile române să găsească soluții viabile pentru a asigura sustenabilitatea companiei naționale de transport aerian.
În lipsa unei strategii clare și eficiente, viitorul Tarom ar putea fi compromis, afectând nu doar compania, ci și întreaga industrie aeronautică din România.