Șeful ITM verificat de ANAF pentru Lamborghini de 300.000€

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Cazul lui Costel Grojdea, fost șef al ITM București, a stârnit controverse după ce a fost surprins la volanul unui Lamborghini Urus de 300.000 de euro. ANAF a demarat o anchetă pentru a verifica sursa de finanțare a mașinii, care nu apare în declarația de avere a lui Grojdea. Această situație a dus la demiterea sa din funcția de conducere a ITM București.

EN

Brief

Costel Grojdea, former head of the Bucharest Labor Inspectorate, is under investigation by ANAF for driving a €300,000 Lamborghini Urus. The case has raised questions about his financial transparency, as the car was not listed in his asset declaration. He was dismissed from his position following the controversy.

Șeful ITM verificat de ANAF pentru Lamborghini de 300.000€
Sursa foto: digi24.ro

Controversa auto și acuzațiile

Cazul lui Costel Grojdea, fostul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă București (ITM), a ajuns recent în atenția Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) după ce a fost filmat la volanul unui Lamborghini Urus evaluat la aproximativ 300.000 de euro. Conform declarațiilor directorului ANAF, Adrian Nica, inspectorii instituției verifică acum circumstanțele legate de utilizarea acestui autoturism, care nu apare în declarația de avere a lui Grojdea. "Acum mai avem un coleg în analiză, la fel că a venit la București cu Urus-ul verde, să vedem de unde l-a cumpărat", a declarat Nica, subliniind că reacția ANAF este determinată de informațiile apărute în presă.

Această situație a fost generată de filmările în care Grojdea a fost surprins coborând din mașina de lux, ceea ce a stârnit întrebări legate de sursa de finanțare a achiziției. În urma scandalului, Costel Grojdea a fost demis din funcția de șef al ITM București de către ministrul muncii, Florin Manole, și readus în funcția de conducere a ITM Iași. Aceasta măsură a fost luată pe fondul controversei generate de utilizarea bolidului de lux.

Potrivit unor surse, Grojdea a declarat că a folosit mașina pentru a o duce la revizie, susținând că aceasta aparține unui prieten apropiat. "Mașina nu este proprietatea mea. M-a rugat proprietarul mașinii să i-o aduc în București pentru revizie", a precizat Grojdea într-un interviu pentru Digi24. Totuși, informațiile recente sugerează că autoturismul ar putea fi legat de o firmă din Iași, iar leasingul ar fi fost plătit de o companie pe care Grojdea a verificat-o anterior.

Adrian Nica a confirmat că ANAF a deschis o analiză detaliată, având în vedere toate aspectele legate de acest caz. "Analizăm fiecare detaliu pentru a determina dacă a fost comisă vreo ilegalitate", a menționat el. Comportamentul lui Grojdea a stârnit reacții mixte în rândul colegilor și al opiniei publice, unii considerând că utilizarea unui autoturism de lux de către un funcționar public este inacceptabilă, în timp ce alții susțin că este vorba despre o neînțelegere.

Ministerul Muncii a decis, în urma presiunilor mediatice și a reacțiilor negative, să înceteze detașarea lui Grojdea din funcția de inspector-șef la ITM București. Această decizie a fost implementată pe 16 aprilie 2026, la scurt timp după ce informațiile despre utilizarea mașinii de lux au devenit publice. De asemenea, s-a discutat despre transparența și responsabilitatea funcționarilor publici în gestionarea bunurilor personale, mai ales în contextul în care aceste bunuri nu sunt declarate.

Cazul lui Grojdea scoate în evidență problemele de etică și integritate în rândul funcționarilor publici din România. Conform unui raport al Agenției Naționale de Integritate din 2025, aproape 30% dintre funcționarii publici au fost sancționați pentru neconformități în declarațiile de avere. Această situație ridică întrebări despre eficiența măsurilor de control și a legislației existente în domeniu.

În concluzie, cazul lui Costel Grojdea servește ca un exemplu clar al provocărilor cu care se confruntă sistemul de integritate în România. Autoritățile fiscale continuă investigația pentru a stabili adevărul în această situație, iar opinia publică așteaptă cu interes rezultatele acestor verificări.

Implicațiile acestei analize ar putea determina nu doar soarta profesională a lui Grojdea, ci și o reevaluare a politicilor de transparență și responsabilitate în rândul funcționarilor publici români.