Instabilitate și creșteri de dobânzi
Efectele crizei politice create de PSD se simt deja în costurile la care statul se împrumută, care au crescut pentru a cincea zi consecutiv, potrivit Bloomberg. Analiștii băncii americane Citigroup arată că tensiunile de la București cresc riscul ca țara să depășească țintele de cheltuieli (derapaj fiscal) și să piardă miliarde de euro din fondurile europene.
Ce se întâmplă pe piețele financiare? Dobânzile pentru obligațiunile de stat în lei (pe 10 ani) au crescut pentru a cincea zi consecutiv, ajungând la 7,21%, cel mai ridicat nivel din ultima lună. În același timp, Bursa de Valori București a înregistrat marți una dintre cele mai mari scăderi la nivel global (-1,5%).
Analiștii Citi avertizează că turbulențele politice ar putea bloca accesul României la aproximativ 8 miliarde de euro din PNRR (Mecanismul de Redresare și Reziliență). Acești bani sunt cruciali pentru echilibrarea bugetului, iar absența lor ar putea forța statul să se împrumute și mai mult, la costuri și mai mari.
Deși Banca Națională a României are rezerve suficiente pentru a menține cursul valutar stabil, experții avertizează că, dacă incertitudinea persistă, investitorii ar putea continua să vândă titlurile de stat românești, ceea ce va pune presiune suplimentară pe economie. Yield (randament) reprezintă dobânda anuală reală pe care statul român trebuie să o plătească unui investitor care îi împrumută bani.
De ce crește Yield în cazul României, deși pentru celelalte țări din regiune e practic neschimbat? Din cauza percepției de risc. Când în România este haos politic, investitorii străini se tem că guvernul nu va mai face reformele promise sau că nu va gestiona corect bugetul. Astfel, speriați de risc, unii investitori vor să scape de „datoria României” (vând obligațiunile pe care le dețin).
Pentru a atrage alți investitori care să cumpere totuși datoria țării, statul român este obligat să ofere un randament (yield) mai mare. Rezultatul e că România plătește mai mulți bani din bugetul public doar pentru a acoperi dobânzile datoriilor vechi și noi. Aceștia sunt bani care, în loc să meargă către autostrăzi, spitale sau școli, ajung în buzunarele creditorilor pentru a acoperi „taxa pe instabilitate”.
Creșterea dobânzilor a început când PSD a anunțat oficial că va vota retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan.
România riscă să piardă fonduri europene care depășesc 20 de miliarde de euro. Așa sună potențialul bilanț al crizei generate după ce PSD a decis că nu îl mai susține pe Ilie Bolojan ca premier din partea PNL.
Retragerea sprijinului politic pentru Guvern complică finalizarea reformelor asumate și pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a atrage bani esențiali pentru economie, potrivit analiștilor Economedia. Miza imediată este reprezentată de aproximativ 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), bani care depind de îndeplinirea unor reforme și jaloane clare până la termenul-limită din 31 august 2026.
În prezent, România are restanțe importante. Un număr de 14 reforme considerate critice, evaluate la circa 11,4 miliarde de euro, nu sunt finalizate. Printre acestea se numără legea salarizării, guvernanța companiilor de stat și codul urbanismului, care ar trebui să aducă reguli mai clare pentru cheltuirea banilor publici, o administrare mai eficientă a firmelor de stat și proceduri mai rapide pentru investiții și construcții.
Situația este complicată de faptul că o parte semnificativă a acestor reforme țin de ministere coordonate politic de PSD, ceea ce face ca ieșirea formațiunii din ecuația guvernării să afecteze direct ritmul de implementare. Iar regula mecanismului PNNR este una rigidă: fără reforme, nu există plăți. Întârzierile nu înseamnă doar amânări, ci pot duce la pierderea definitivă a fondurilor.
„Foarte probabil o să avem o criză politică”, a declarat luni președintele Nicușor Dan, care a adăugat că există totuși un consens la nivel politic pentru ca România să încaseze banii din PNRR până la finalul lunii august și să își păstreze traiectoria financiară.
La rândul său, ministrul Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat că riscurile sunt deja semnificative: peste 8 miliarde de euro din sumele rămase pot fi puse în pericol dacă reformele nu sunt duse la capăt.
În paralel cu PNRR, România are în joc aproximativ 16 miliarde de euro prin mecanismele europene de securitate, inclusiv SAFE, unde condițiile sunt diferite. În acest caz, nu reformele sunt decisive, ci capacitatea statului de a încheia contracte și de a menține credibilitatea în relația cu partenerii europeni și privați. Instabilitatea politică poate afecta direct aceste procese.
Spre deosebire de PNRR, unde fondurile pot fi suspendate temporar, în cazul SAFE riscul este mai sever: banii pot să nu mai fie accesați deloc dacă proiectele nu sunt asumate și contractate la timp, până la termenul-limită din 31 mai 2026.
Semnalele din piețele financiare arată că riscul politic începe deja să fie reflectat în costurile de finanțare ale României. Dobânzile la care se împrumută statul român au crescut în zilele premergătoare votului PSD privind retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan, pe mai multe scadențe, inclusiv pe termen lung.
Pe 16 și 17 aprilie 2026, dobânda la titlurile de stat pe 10 ani a urcat rapid spre 7%, cu o creștere de aproximativ 28 de puncte de bază în doar două zile, ceea ce se traduce în presiuni suplimentare asupra bugetului public.
Instituții financiare internaționale atrag, de asemenea, atenția asupra riscurilor. Erste Group, unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Europa Centrală și de Est, estimează că instabilitatea politică va menține presiunea asupra dobânzilor, în timp ce Citigroup avertizează că incertitudinea politică poate duce la derapaje fiscale și presiuni asupra obligațiunilor în lei.
Criza politică se suprapune peste o situație economică deja fragilă. România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024 și a fost redus la aproximativ 8,4% după măsurile adoptate ulterior.
În același timp, economia a încetinit semnificativ, ajungând la finalul lui 2025 într-o recesiune tehnică, adică două trimestre consecutive de scădere economică, iar inflația rămâne ridicată, aproape de 10%. Presiunile din sectorul energetic, datorate tensiunilor din Orientul Mijlociu, se adaugă acestui tablou, cu efecte asupra prețurilor și costurilor din economie.
Deznodământul depinde de capacitatea sistemului politic de a se stabiliza rapid și de a asigura continuitatea administrativă. Potrivit sursei citate, în acest moment sunt conturate trei scenarii principale. Primul este cel al unei stabilizări rapide, în care un guvern funcțional reușește să livreze reformele esențiale și să deblocheze finanțările.
Al doilea presupune un blocaj politic, marcat de negocieri prelungite și întârzieri în adoptarea măsurilor, cu pierderi parțiale de fonduri. Și un al treilea scenariu este cel al unei crize prelungite, în care reformele eșuează, iar România pierde sume importante din PNRR și SAFE, cu efecte directe asupra echilibrului fiscal.
Indiferent de scenariu, factorul decisiv este timpul.
Fiecare întârziere administrativă reduce șansele de a accesa fondurile și crește costurile pentru economie, într-un moment în care resursele externe sunt esențiale pentru stabilitatea financiară a țării.