Evoluții financiare recente
Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, a anunţat joi, 23 aprilie 2026, că deficitul bugetar al României a scăzut la 1% în primul trimestru din 2026, o reducere semnificativă faţă de 2,3% din PIB în aceeaşi perioadă a anului trecut. "Instabilitatea politică şi schimbările abrupte de direcție transmit un semnal negativ piețelor și investitorilor", a afirmat Nazare în cadrul unei conferinţe de presă, subliniind importanţa menţinerii stabilităţii pentru atragerea capitalului extern. Potrivit datelor oficiale, deficitul a fost de 22 de miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 44 de miliarde în trimestrul întâi din 2025. Această evoluţie se aliniază angajamentului României de a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2030.
Ministrul a explicat că, în ciuda provocărilor politice, statul a reuşit să îşi gestioneze cheltuielile mai responsabil, ceea ce a dus la o reducere semnificativă a diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile bugetare. "Am redus diferenţa dintre ce încasează şi ce cheltuie. Acest lucru înseamnă puţine împrumuturi şi, implicit, mai puţină presiune pe taxe în viitor", a adăugat el. În plus, Nazare a subliniat că programul de consolidare bugetară implementat împreună cu premierul Ilie Bolojan a început să producă rezultate concrete.
Conform Ministerului Finanțelor, România a început anul 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB, iar reducerea acestuia la 6,2% până la sfârşitul anului 2026 este o prioritate. Nazare a menționat că aceste progrese nu sunt întâmplătoare și că direcția adoptată este clară și credibilă. "Faptul că deja vedem ajustări semnificative arată că direcţia este corectă şi credibilă", a subliniat el.
Totodată, Nazare a evidenţiat că stabilitatea politică este esenţială pentru menţinerea încrederii investitorilor. "Instabilitatea politică şi schimbările abrupte de direcţie transmit un semnal negativ pieţelor şi investitorilor, care ne afectează pe toţi. România a câştigat un capital semnificativ de încredere în doar 10 luni – este esenţial să nu o pierdem", a declarat ministrul, reiterând importanţa stabilităţii în contextul economiei.
Pe de altă parte, unii economiști și analiști din domeniu au exprimat îngrijorări legate de sustenabilitatea acestor progrese în faţa unei instabilități politice persistente. Expertul economic Alina Popescu, de la Institutul Național de Statistică, a afirmat că "deşi reducerea deficitului bugetar este un pas pozitiv, este esenţial ca acest lucru să fie însoţit de măsuri structurale care să asigure o creştere economică sustenabilă".
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări specifice, având în vedere că media deficitului bugetar în UE era de 3,5% în 2025, conform Eurostat. Aceasta poziționează România într-o situație delicată, fiind necesară o gestionare atentă a resurselor pentru a evita acumularea unor noi datorii.
În concluzie, în ciuda scăderii deficitului bugetar la 1% în primul trimestru din 2026, provocările rămân, iar stabilitatea politică va fi crucială pentru menţinerea încrederii pieţelor.
Ministerul Finanţelor va continua să urmărească obiectivele stabilite, cu speranţa că România va reuşi să îşi menţină parcursul pozitiv în următoarele luni.