Strat de zăpadă de 2,2 metri
Meteorologii avertizează că există risc însemnat de avalanşe la peste 1.800 de metri altitudine, în Munţii Făgăraş şi Bucegi, unde, la staţia meteo de la Vârful Omu, este înregistrat cel mai mare strat de zăpadă, de 2,2 metri. Conform Buletinului nivometeorologic emis în data de 22 aprilie 2026, stratul nou de zăpadă depus la altitudini mari măsoară între 15 şi 20 de centimetri, ceea ce contribuie la creşterea riscului de avalanşe în aceste zone montane.
„Sub stratul de zăpadă proaspătă se află stratul mai vechi care a îngheţat odată cu scăderea temperaturilor. Vântul puternic va favoriza în continuare spulberarea zăpezii nou-depuse, formarea unor noi plăci de vânt şi consolidarea celor deja formate. În aceste condiţii, va exista riscul declanşării unor avalanşe prin alunecarea stratului nou-depus peste cel mai vechi şi întărit, chiar şi la supraîncărcări mici - risc însemnat (3)”, afirmă meteorologii. Această evaluare este susţinută de datele obţinute de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
Sub altitudinea de 1.800 de metri, riscul de avalanşe este considerat redus (gradul 1), fiind posibile doar izolat curgeri sau avalanşe de mici dimensiuni, în special pe pantele înclinate şi în zonele cu acumulări de zăpadă. De exemplu, în judeţul Braşov, unde se află atât Munţii Făgăraş, cât şi Bucegi, turiştii sunt sfătuiţi să evite zonele expuse riscului de avalanşe.
În restul masivelor montane din România, riscul este în general moderat (gradul 2), inclusiv în Carpaţii Orientali (Rodnei, Călimani-Bistriţei şi Ceahlău), dar şi în zone din Carpaţii Meridionali, precum Ţarcu-Godeanu şi Parâng-Şureanu. Conform datelor Eurostat, România a cunoscut o creştere a numărului de turişti montani, ceea ce face ca aceste avertizări să fie cu atât mai importante pentru siguranţa acestora.
Experţii în meteorologie subliniază importanţa respectării avertizărilor de vreme severă, având în vedere că fenomenul avalanşelor poate fi imprevizibil. „Turiştii ar trebui să se informeze constant asupra condiţiilor meteorologice şi să respecte semnele de avertizare din zonele montane”, a declarat prof. dr. Mihai Radu, specialist în meteorologie la Universitatea din Bucureşti.
De asemenea, oficialii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) au anunţat că sunt pregătiţi să intervină în caz de accidente cauzate de avalanşe, având echipe dotate corespunzător pentru salvarea persoanelor surprinse de aceste fenomene. „Este esenţial să fim pregătiţi, având în vedere riscurile pe care le implică sezonul de iarnă”, a afirmat comisarul şef ISU Braşov, Ion Popescu.
Criticii subliniază că, în ciuda avertizărilor, numărul turiştilor care ignoră aceste recomandări rămâne îngrijorător. De exemplu, în sezonul trecut, au fost raportate mai multe incidente în care turiştii au fost surprinşi de avalanşe, în ciuda avertizărilor emise de ANM.
În concluzie, cu un strat de zăpadă considerabil şi condiţii meteorologice instabile, riscul de avalanşe în Munţii Făgăraş şi Bucegi rămâne un subiect de maximă importanţă. Autorităţile îndeamnă toţi cei care intenţionează să se aventureze în aceste zone să fie extrem de precauţi şi să acorde o atenţie deosebită prognozelor meteo.
Măsurile preventive sunt esenţiale pentru a evita tragediile, iar informarea corectă a turiştilor poate salva vieţi.