Îmbunătățiri fiscal-bugetare 2025
Deficitul bugetar al României, calculat conform metodelor europene ESA și validat de Eurostat, a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025. Corecția de 1,4 puncte procentuale depășește așteptările inițiale ale piețelor și instituțiilor internaționale, a anunțat miercuri Ministerul Finanțelor, printr-un comunicat oficial. Conform ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, această reducere este esențială pentru stabilitatea economică a țării: „Fiecare deficit redus înseamnă mai puțină presiune pe dobânzi, mai puțină vulnerabilitate în fața șocurilor externe și mai mult spațiu pentru dezvoltare, investiții și prosperitate durabilă.”
Reprezentanții Ministerului Finanțelor susțin că rezultatele pozitive demonstrează eficiența măsurilor de echilibrare bugetară adoptate în a doua parte a anului trecut. Această evoluție marchează, de asemenea, revenirea României pe traiectoria fiscală asumată față de Comisia Europeană prin Planul Fiscal-Bugetar. „După ani în care dezechilibrele s-au acumulat rapid, începem să reconstruim echilibrul dintre dezvoltare, investiții și sustenabilitatea finanțelor publice,” a declarat Nazare.
Conform datelor publicate de Eurostat, România a realizat una dintre cele mai ample corecții fiscale din Uniunea Europeană într-un singur an, în comparație cu alte state membre care au înregistrat ajustări mai moderate. De exemplu, Polonia are un deficit estimat la 7,3% din PIB, Belgia la 5,2%, iar Franța la 5,1%, în timp ce Italia a realizat o ajustare de doar 0,3 puncte procentuale. Aceste statistici subliniază provocările cu care se confruntă România, având în continuare cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană.
Ministerul Finanțelor a subliniat că ajustarea deficitului a fost realizată printr-un mix de măsuri, inclusiv creșterea veniturilor bugetare, eficientizarea cheltuielilor, reorganizarea finanțării investițiilor și utilizarea mai eficientă a fondurilor europene. În același timp, autoritățile au reușit să reducă semnificativ arieratele și obligațiile restante acumulate anterior, ceea ce a contribuit la stabilitatea fiscală a României în 2026.
„Un element esențial este faptul că această ajustare nu a fost realizată prin oprirea investițiilor publice,” a adăugat Nazare. România a menținut investițiile la un nivel ridicat de 7,2% din PIB, printre cele mai mari din Uniunea Europeană, continuând să susțină dezvoltarea infrastructurii și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene. Acest aspect este crucial pentru a asigura o creștere economică sănătoasă pe termen lung.
Reducerea deficitului și stabilizarea finanțelor publice sunt considerate condiții esențiale pentru scăderea costurilor de finanțare ale economiei. Deficitele mari și datoria publică în creștere se traduc în dobânzi mai ridicate pentru stat, dar și în costuri mai mari pentru creditele contractate de populație și companii. Autoritățile au subliniat că procesul de consolidare fiscală urmărește reducerea acestor vulnerabilități și crearea unui cadru economic mai stabil, predictibil și atractiv pentru investiții private.
În concluzie, România a reușit să reducă deficitul bugetar semnificativ, dar rămâne o provocare continuă să mențină disciplina fiscală și să asigure o stabilitate economică pe termen lung. Măsurile adoptate trebuie să fie susținute în continuare pentru a evita acumularea de noi dezechilibre și pentru a promova o dezvoltare durabilă.
În acest sens, colaborarea dintre stat și mediul de afaceri va fi esențială pentru a transforma corecția fiscală într-un nou început pentru economia românească.