Bătălia politică pe Facebook: Bolojan vs. Grindeanu

Criza politică declanșată de anunțul PSD că își va retrage susținerea politică pentru prim-ministrul Ilie Bolojan a adus cu sine și o “competiție” pe rețelele de socializare pe care premierul a câștigat-o detașat. Potrivit analizei efectuate, Bolojan a obținut de 11 ori mai multe reacții și distribuiri decât Sorin Grindeanu, președintele PSD, în urma atacurilor din această săptămână. Acest lucru a dus la o intensificare a agresivității discursului unor membri PSD împotriva lui “Șobolan Bolojan”, pe care social-democrații îl acuză că a folosit o “armată de boți” pentru a-și susține popularitatea online. Pe parcursul zilelor de luni și marți, Grindeanu a publicat 9 postări, care au generat aproape 20.000 de like-uri și puțin peste 700 de share-uri. În contrast, premierul Bolojan, cu doar 6 postări, a adunat peste 227.000 de reacții și aproape 8.000 de share-uri, ceea ce reflectă o diferență semnificativă în nivelul engagement-ului. Cea mai virală postare a premierului, în care își exprimă recunoștința față de susținătorii săi care au participat la proteste, a obținut peste 133.000 de reacții și aproape 3.000 de share-uri.

Pe de altă parte, cea mai virală postare a lui Grindeanu, un clip cu declarațiile sale pentru postul România TV, a strâns puțin peste 8.000 de reacții. Astfel, media reacțiilor la postările lui Bolojan din ultimele două zile este de aproape 40.000, de peste 4 ori mai mare decât apogeul atins de Grindeanu. Comentariile la postările lui Bolojan sunt deschise, iar acesta a strâns, în total, puțin peste 30.000 de comentarii, ceea ce înseamnă o medie de 5.000 de comentarii per postare. În contrast, jurnaliștii de la G4Media nu au putut analiza comentariile de la postările lui Grindeanu, deoarece acestea nu sunt publice, liderul PSD limitând opțiunea de comentarii pentru toate postările sale din ultimele săptămâni.

În ceea ce privește transparența datelor, Bolojan a publicat informații despre tipurile de reacții primite la postările sale, majoritatea fiind pozitive. De exemplu, din cele 133.000 de reacții la mesajul său de mulțumire, peste 130.000 au fost like-uri și emoji-uri în formă de inimă. Această transparență contrastează cu lipsa de date disponibile pentru postările lui Grindeanu, unde nu se poate determina câte reacții sunt negative. O lipsă similară de transparență este observată și în cazul altor membri PSD, cum ar fi Claudiu Manda și Olguța Vasilescu, amândoi limitând comentariile și datele despre reacții pentru postările din ultimele zile.

În schimb, membri proeminenți ai PNL, cum ar fi Ciprian Ciucu și Dan Motreanu, au menținut transparența în privința reacțiilor la postările lor. De exemplu, reach-ul postărilor lui Grindeanu este similar cu cel al lui Ciprian Ciucu, cu o medie de 2000-3000 de reacții în ultimele zile. Criticile la adresa lui Grindeanu sugerează că acesta ar ascunde comentariile din cauza conținutului negativ, iar utilizatorii consideră că liderul PSD manipulează informațiile.

Într-un alt context, o postare a lui Grindeanu a generat suspiciuni, având peste 8.400 de reacții, dar fiind distribuită doar de aproximativ 35 de ori. Această discrepanță a ridicat întrebări, iar o analiză a conturilor care au reacționat a arătat că multe dintre acestea nu păreau autentice. Libertatea a investigat peste 1.000 de conturi și a constatat că multe au nume neobișnuite, fără legături clare cu publicul românesc. Deși nu este o dovadă clară a existenței conturilor false, aceste tipare sunt frecvente în analizele activității neautentice pe rețelele sociale.

Industria de „engagement artificial” este o problemă globală, cu metode variate de generare a reacțiilor, cum ar fi utilizarea conturilor automatizate sau a persoanelor reale plătite să administreze mai multe conturi simultan. Prețurile pentru aceste servicii sunt accesibile, iar cineva poate cumpăra reacții pentru o postare la un cost relativ mic. De exemplu, 1.000 de reacții pot costa între 5 și 20 de dolari, în funcție de calitatea conturilor. Aceste practici sunt folosite pentru a influența percepția publicului și a crea impresia de popularitate.

În concluzie, este esențial ca utilizatorii să fie critici față de numărul de reacții și distribuiri, deoarece o postare cu multe reacții nu garantează susținerea reală.

Fenomenele de engagement artificial sunt prezente în politică și social media, iar utilizatorii trebuie să fie conștienți de aceste dinamici pentru a putea discerne între aparență și realitate.