Războiul din Iran provoacă cea mai mare criză energetică

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Conflictul dintre Iran și SUA/Israel provoacă cea mai gravă criză energetică din istorie, conform directorului IEA, Fatih Birol. Acesta avertizează că efectele se vor resimți pe termen lung, iar recuperarea producției pierdute ar putea dura doi ani. Este necesară o accelerare a tranziției către surse de energie regenerabilă.

EN

Brief

The conflict between Iran and the US/Israel is causing the worst energy crisis in history, warns IEA Director Fatih Birol. He emphasizes that the effects will be long-lasting, and recovering lost production could take two years. An acceleration of the transition to renewable energy sources is needed.

Războiul din Iran provoacă cea mai mare criză energetică
Sursa foto: stirileprotv.ro

Avertismentul directorului IEA

Conflictul dintre Iran şi SUA/Israel creează cea mai gravă criză energetică cu care s-a confruntat vreodată lumea, a avertizat marţi Fatih Birol, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA), transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

„Aceasta este într-adevăr cea mai mare criză din istorie. Criza este deja imensă, dacă se combină efectele crizei petrolului şi crizei gazelor din Rusia”, a declarat Birol, într-un interviu acordat postului de radio France Inter.

În urma atacurilor din partea Israelului şi a SUA, Iranul a blocat aproape în întregime traficul în Strâmtoarea Ormuz, prin care, în mod normal, circulă aproximativ 20% din petrolul şi gazele naturale ale lumii. Această acțiune a dus la o creştere bruscă a preţurilor la energie, afectând economiile la nivel global și generând îngrijorări în rândul consumatorilor și al companiilor.

Potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie, luna aceasta, Birol a declarat că actuala criză energetică legată de războiul din Orientul Mijlociu este cea mai gravă criză pe care lumea a văzut-o vreodată, subliniind că efectele acesteia sunt mult mai severe decât cele întâmpinate în crizele din 1973, 1979 și 2022. "Acest război blochează una dintre arterele economiei globale. Nu doar petrolul şi gazele, ci şi îngrăşămintele, produsele petrochimice, heliul şi multe alte lucruri”, a adăugat Birol.

În plus, evenimentele din Orientul Mijlociu se adaugă efectelor invadării Ucrainei de către Rusia, care a dus la o reducere semnificativă a livrărilor de gaze ruseşti către Europa. Această situație a generat o criză de aprovizionare care afectează nu doar prețurile, ci și stabilitatea energetică a întregii regiuni.

La mijlocul lunii martie, Agenţia Internaţională pentru Energie a decis să elibereze aproximativ 400 de milioane de barili de petrol din rezervele sale pentru a atenua creşterea preţurilor declanşată de războiul din Orientul Mijlociu. Aceasta a fost a şasea eliberare de petrol din rezervele strategice şi, totodată, cea mai mare operaţiune de acest tip realizată vreodată în istoria instituţiei.

Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Fondată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 – 1974, agenţia are rolul de a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă, având ca scop asigurarea stabilităţii pieței energetice globale.

Experții în domeniul energiei avertizează că impactul acestei crize se va resimți pe termen lung, iar recuperarea producției pierdute ar putea dura până la doi ani. Aceștia subliniază necesitatea accelerării tranziției către surse de energie regenerabilă pentru a reduce dependența de combustibilii fosili și a spori securitatea energetică.

În concluzie, criza energetică generată de conflictul din Iran are implicații globale semnificative și subliniază importanța diversificării surselor de energie și a întăririi cooperării internaționale pentru a face față provocărilor viitoare. Este esențial ca statele să colaboreze pentru a găsi soluții durabile care să asigure un sistem energetic stabil și sustenabil în fața acestor provocări.

Acțiunile imediate ale guvernelor și agențiilor internaționale vor determina modul în care economia globală va răspunde acestei crize și vor influența pe termen lung tranziția către o economie mai verde și mai rezistentă.