Critica situației din industrie
Ministrul apărării: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, a declarat marţi, 21 aprilie 2026, la Cluj, că Armata Română a devenit, în ultimii ani, doar un client al industriei de apărare, ceea ce poate crea o situaţie strategică periculoasă. "Orice instrument care reuşeşte să conecteze industria cu bucata de producţie necesară Armatei Române este esenţial. Armata Română, de ani de zile, era doar client, şi asta ne duce într-o situaţie care, strategic, poate fi periculoasă. Ţările sănătoase, democrate, investesc în armată, pentru a avea o putere de a descuraja, nu pentru a ataca neapărat", a afirmat Miruţă, conform Agerpres.
El a subliniat că în halele în care ar fi trebuit să se producă armament plouă și cresc copaci, punând în evidență starea precară a infrastructurii de producție. "În ipoteza în care se întâmplă un eveniment militar, nu e suficient ca armata să vină să spună 'am nişte contracte, am nişte foi'", a adăugat ministrul. Potrivit acestuia, este crucial să se treacă la o producţie accelerată în România, având în vedere că banii statului ar trebui să fie utilizați în interesul naţional.
Miruţă a menţionat că, în prezent, "mortul de la groapă nu mai poate fi întors", dar că există posibilitatea de a remedia situaţia. "Statul român are banii. Şi trebuie să pună mai abitir condiţia 'vrei să primeşti banii ăştia, vii şi produci aici'", a precizat el, adăugând că este necesară modernizarea infrastructurii de producţie, inclusiv tăierea copacilor pentru a face loc tehnologiei moderne.
La evenimentul internațional dedicat tehnologiilor de apărare și securității cibernetice, organizat de Clubul Oamenilor de Afaceri de Limba Germană din Transilvania de Nord și Romania United Foundation, au participat, alături de Miruţă, și alți oficiali, inclusiv ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Digitalizării, Irineu Darău.
Această situație ridică întrebări cu privire la viitorul producției de apărare în România. Conform unui raport al Ministerului Apărării Naționale din 2025, doar 15% din echipamentele militare sunt fabricate local, restul fiind importate, ceea ce subliniază dependența României de resurse externe.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se află într-o poziție defavorizată, având în vedere că țări precum Polonia au investit masiv în capacitățile lor industriale de apărare. Un raport Eurostat din 2024 arată că Polonia a alocat 2,5% din PIB pentru apărare, comparativ cu 1,4% în România. Această diferență ar putea avea un impact semnificativ asupra capacității României de a răspunde provocărilor de securitate.
Criticii din domeniu subliniază că lipsa de investiții în producția internă de apărare ar putea duce la o vulnerabilitate crescută în fața amenințărilor externe. "Dacă nu investim în propria noastră capacitate de apărare, ne expunem riscurilor potențiale", a declarat expertul în securitate națională, Dr. Andrei Voicu, de la Universitatea Națională de Apărare.
În concluzie, situația actuală a producției de apărare în România necesită o abordare urgentă și o strategie clară pentru a asigura securitatea națională. Este esențial ca statul român să își reconsidere prioritățile în domeniul apărării și să investească în capacitățile interne, astfel încât să nu mai depindă de furnizorii externi.
Următorii pași ar putea include dezvoltarea unor parteneriate cu industrie locală și inițierea de proiecte de cercetare și dezvoltare în domeniul tehnologiilor de apărare.