Avertizări despre controale
Fosta directoare executivă a Direcției de Sănătate Publică Brașov, Ancuța-Ofelia Blănaru, a fost trimisă în judecată de procurorii DNA, marți, 21 aprilie 2026. Aceasta este acuzată că ar fi avertizat reprezentanții a două spitale despre controalele care urmau să fie efectuate de DSP. Potrivit unui comunicat al Direcției Naționale Anticorupție, Blănaru este cercetată pentru cinci infracțiuni de permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, faptele având loc între 2021 și 2025.
În rechizitoriul întocmit de procurori, se menționează că, în perioada menționată, Blănaru ar fi divulgat informații confidențiale în patru situații distincte către reprezentanți ai Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov. Aceste informații includeau anunțuri referitoare la inspecții sanitare programate, ceea ce le-ar fi permis angajaților spitalului să se pregătească în mod corespunzător. Conform DNA, inculpata a dat indicații specifice unui medic-șef de secție și unor asistente-șefe, cerându-le să remedieze neconformitățile constatate anterior de inspectorii DSP pentru a evita sancțiunile.
„Prin încălcarea caracterului confidențial al inspecțiilor sanitare, inculpata a facilitat o pregătire necorespunzătoare a unității medicale, ceea ce contravine normelor din domeniul sănătății publice”, a declarat un purtător de cuvânt al DNA. Aceasta este o gravă încălcare a responsabilităților instituției, care are rolul de a asigura respectarea standardelor de sănătate.
La 6 octombrie 2025, Blănaru a mai divulgat informații către Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Brașov, avertizându-i că DSP va efectua o inspecție a unității. Această acțiune ar fi vizat, conform anchetatorilor, prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale, dar a condus la o încălcare flagrantă a confidențialității inspecției.
Fosta directoare a DSP Brașov ar fi obținut, în urma acestor acțiuni, facilități din partea angajaților spitalului, cum ar fi internarea rapidă a unor persoane apropiate, ceea ce sugerează o formă de corupție în cadrul sistemului medical. Potrivit surselor judiciare, nimeni dintre persoanele avertizate de Blănaru nu a fost sancționat, sancțiunile fiind aplicate personalului medical sau auxiliar care nu avea cunoștință de controlul iminent.
Dosarul de urmărire penală a fost înaintat Tribunalului Brașov, cu propunerea de a menține măsura preventivă aplicată în cazul Blănaru. Această situație subliniază gravitatea problemelor de integritate în sistemul de sănătate din România, unde transparența și responsabilitatea sunt esențiale pentru asigurarea serviciilor de sănătate de calitate.
În contextul European, România se confruntă cu provocări similare în ceea ce privește transparența și corupția în sectorul public. Potrivit unui raport Eurostat din 2023, România a avut 27% din cetățeni care au raportat că au fost afectați de corupție în sectorul sănătății, un procent semnificativ comparativ cu media Uniunii Europene de 11%.
Criticii acestei situații subliniază că măsurile de prevenire și control al corupției în sănătate trebuie consolidate. De asemenea, se impune o reevaluare a rolului instituțiilor de sănătate publică în asigurarea unui mediu de lucru corect și echitabil pentru toți angajații din sistem. Este esențial ca autoritățile române să răspundă prin implementarea unor politici mai stricte și transparență în gestionarea fondurilor publice, în special în contextul sănătății.
Pe termen scurt, cazul Blănaru ar putea influența modul în care sunt realizate controalele în spitale, dar și încrederea publicului în instituțiile de sănătate. Este important ca sistemul judiciar să își îndeplinească rolul și să asigure că astfel de abuzuri nu vor mai fi tolerate în viitor.
Acest caz poate deveni un exemplu important pentru reformele necesare în domeniul sănătății publice din România.