Cheltuieli pentru apărare sub scrutin
Fondurile reînarmare, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Noul director al agenției antifraudă a Uniunii Europene, OLAF, Petr Klement, a avertizat că eforturile de reînarmare ale statelor membre reprezintă un "magnet" pentru infractorii atrași de sumele istorice investite în sectorul apărării. Avertismentul său vine în contextul în care OLAF a înregistrat un număr tot mai mare de semnalări privind abateri în domeniul apărării, în special în proiecte de cercetare sau achiziții, conform raportului său anual publicat luni, 20 aprilie 2026. "Dacă investim mai mult în apărare, vom vedea mai multe fraude sau mai multe cazuri în acest domeniu", a declarat Klement pentru Financial Times. "Magnetul pentru escroci, magnetul pentru infractori… sunt banii înșiși", a adăugat el.
OLAF investighează fraudele și neregulile legate de bugetul comun al UE, care a fost folosit pentru a finanța o serie de proiecte de apărare, în special după invazia Ucrainei de către Rusia în 2022. Printre proiectele investigate se numără un program de 500 de milioane de euro pentru finanțarea munițiilor, împrumuturi de apărare de 150 de miliarde de euro susținute de UE și un program pentru industria de apărare de 1,5 miliarde de euro. "Întrucât aceștia sunt banii cetățenilor europeni și întrucât OLAF are sarcina de a proteja interesele financiare, suntem ferm dedicați și suntem în gardă", a spus Klement, subliniind, de asemenea, importanța viitorului buget al UE, estimat la 2 trilioane de euro, care este în prezent în curs de negociere.
Pe baza constatărilor sale, agenția face recomandări statelor membre și agențiilor UE pentru recuperarea fondurilor legate de fraudă. Anul trecut, OLAF a cerut statelor membre și instituțiilor UE să recupereze 597 de milioane de euro pierdute din cauza fraudei sau a altor abateri și să prevină cheltuirea a 18,1 milioane de euro. În ultimul deceniu, anchetele OLAF au condus la recuperarea a 6,8 miliarde de euro, conform raportului agenției.
Deși Klement a refuzat să comenteze cazuri specifice legate de apărare, el a menționat că printre problemele din sector se numără "manipularea licitațiilor publice, prețuri exagerate, clientelism și corupție". El a subliniat că este probabil ca asemenea cazuri să apară în țări "cu un sistem de control mai slab… acest lucru nu este o rușine pentru anumite țări sau segmente. Pur și simplu așa funcționează lucrurile de zeci de ani". Klement a adăugat că "oportunitatea de a fura bani îi atrage pe cei care vor să fure".
Klement, de origine cehă și fost procuror-șef adjunct la Parchetul European (EPPO), a declarat că una dintre prioritățile sale este să caute o cooperare mai strânsă între OLAF și EPPO, să organizeze mai multe anchete comune și să facă schimb de informații. În timp ce OLAF desfășoară investigații, autoritățile din statele membre sau EPPO au sarcina de a iniția proceduri judiciare pe baza constatărilor agenției. Această lacună legală a dus la situația în care unele țări, precum Ungaria, nu au urmărit în mod corespunzător anchetele agenției. Conform datelor OLAF, Ungaria a recuperat și a predat mai puțin de o cincime din fondurile semnalate pentru potențiale fraude între 2015 și 2024.
Totuși, alegerea lui Péter Magyar, care l-a detronat pe premierul Viktor Orbán în urmă cu o săptămână, ar putea aduce schimbări semnificative, deoarece Magyar a anunțat că Ungaria se va alătura EPPO. "Consider că este foarte pozitiv ca Ungaria să se alăture EPPO", a declarat Klement, subliniind că acest lucru ar ajuta "cu siguranță" în lupta împotriva fraudei, de exemplu printr-un schimb mai bun de informații sau prin urmarea recomandărilor OLAF.
"Este un pas înainte foarte rațional și foarte bun."