Impactul inteligenței artificiale
Escrocheriile legate de oferte de muncă false au crescut alarmant în România, în special în contextul utilizării inteligenței artificiale. Conform unui raport al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), numărul plângerilor legate de fraudă în domeniul recrutării a crescut cu 150% în 2025 comparativ cu 2023. "Fraudatorii devin din ce în ce mai sofisticați, folosind tehnologia pentru a păcăli oamenii", a declarat Bogdan Păun, specialist în securitate cibernetică la firma CyberProtect.
Victimele acestor escrocherii sunt adesea persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, care primesc oferte ce par legitime, dar care sunt, de fapt, false. Escrocii creează anunțuri atrăgătoare, personalizate, folosind instrumente AI pentru a genera conținut care imită stilul companiilor reale. De exemplu, un studiu realizat de platforma de recrutare eJobs a arătat că 27% dintre candidați au primit oferte de muncă cu detalii care păreau corecte, dar care erau, în realitate, înșelătorii.
"Cele mai frecvente tipuri de escrocherii includ cereri de plată pentru optimizarea CV-urilor sau pentru diverse taxe legate de angajare", explică Alina Radu, expert în marketing digital. Victimele sunt adesea convinse că trebuie să plătească sume pentru a-și îmbunătăți șansele de angajare, iar escrocheriile sunt structurate astfel încât să câștige încrederea oamenilor înainte de a le solicita bani.
De asemenea, se observă o creștere a escrocheriilor denumite „task scams”, unde victimele sunt atrase cu promisiunea unor câștiguri rapide prin activități simple online. Potrivit unui raport al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), numărul acestor escrocherii a crescut cu 120% în 2025.
Specialiștii avertizează că inteligența artificială a permis escroților să dezvolte mesaje mai convingătoare și să creeze identități false pe rețelele sociale și platformele de recrutare. "Accesibilitatea AI le oferă infractorilor un avantaj semnificativ, permițându-le să genereze oferte de muncă care par credibile", adaugă Radu.
În plus, experții subliniază că persoanele vulnerabile, cum ar fi șomerii sau cei care caută un job urgent, sunt ținti prioritare. "Escrocheriile funcționează adesea pentru că vizează persoane care sunt presate de timp sau care se află într-o situație dificilă", afirmă Cristina Mihăilă, psiholog specializat în consilierea persoanelor afectate de fraude.
Pentru a identifica aceste oferte false, specialiștii recomandă să fii atent la câteva semne: contactul neașteptat din partea unui recrutor, folosirea adreselor de email generice (de exemplu, Gmail sau Yahoo), mutarea rapidă a conversației pe platforme de mesagerie, promisiunile de salarii exagerate și orice solicitare de plată înainte de angajare. În plus, este esențial să verifici autenticitatea companiei pe site-uri oficiale sau să ceri informații suplimentare despre poziția oferită.
Dacă ai fost victima unei escrocherii, primul pas este să contactezi banca și să raportezi incidentul la poliție. "Chiar dacă nu te aștepți să recuperezi banii, raportarea poate ajuta autoritățile să depisteze tipare ale fraudelor", subliniază Linda Homewood, specialist în prevenirea fraudelor.
Este important ca victimele să fie conștiente de riscurile suplimentare, cum ar fi escrocheriile de recuperare, unde infractorii pretind că pot recupera banii pierduți, dar cer o taxă în avans. Aceste scheme continuă să evolueze, iar educația și conștientizarea sunt esențiale pentru a proteja potențialele victime.
În concluzie, escrocheriile legate de oferte de muncă false, amplificate de utilizarea inteligenței artificiale, reprezintă o problemă serioasă în România.
Implicarea autorităților și educarea publicului sunt pași esențiali în combaterea acestui fenomen și protejarea celor vulnerabili de aceste practici ilegale.