Decizie în cazul SIS
Curtea de Apel București a aprobat extrădarea fostului director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din R. Moldova, Alexandru Bălan, condamnat de Judecătoria Chișinău la un an și șase luni de închisoare pentru tentativă la infracțiunea de divulgare a secretului de stat. Instanța a dispus arestarea lui Bălan pentru 30 de zile, în vederea predării. „În baza art. 47 raportat la art. 48 din Legea nr. 302/2004 și art. 1 din Convenția europeană de extrădare, semnată la Paris la 13.12.1957, admite propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București privind cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Republica Moldova referitoare la numitul BALAN ALEXANDRU”, se arată în decizia Curții de Apel București.
Instanța dispune extrădarea și predarea către autoritățile judiciare din Republica Moldova a lui Alexandru Bălan, cetățean român și moldovean, în vederea executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), din data de 15 aprilie, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de divulgare a secretului de stat. Bălan a consimțit la extrădare.
„În baza art. 43 alin. 6 din Legea nr. 302/2004 dispune arestarea persoanei extrădate BALAN ALEXANDRU în vederea predării pentru o durată de 30 zile, începând cu data de 18.04.2026 până la data de 17.05.2026, inclusiv. În baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 302/2004 constată că persoana extrădabilă BALAN ALEXANDRU a fost reținută de la data de 18.04.2026, ora 16:35 până la data de 19.04.2026, ora 16:35”, a precizat instanța.
În 15 aprilie, Alexandru Bălan a fost condamnat, în lipsă, la 1 an și jumătate de închisoare pentru divulgarea secretului de stat, în dosarul pe care îl avea deschis în Republica Moldova. Conform presei de la Chișinău, sentința a fost pronunțată după prima ședință în dosar, la care Bălan a participat online, fiind în arest la domiciliu în România. Inculpatul și-a recunoscut vina, solicitând examinarea cauzei în procedură simplificată.
La acel moment, NewsMaker.md relata că fostul șef adjunct al SIS se află în arest la domiciliu în România, unde este judecat într-un dosar pentru trădare de patrie, fiind acuzat că a transmis informații cu caracter de secret de stat unor ofițeri KGB din Belarus. Această situație a suscitat controverse în rândul experților în securitate și drept internațional, care subliniază complexitatea relațiilor dintre România și Republica Moldova, în special în contextul cooperării judiciare internaționale.
Pe de altă parte, unii specialiști susțin că extrădarea lui Bălan ar putea consolida încrederea între cele două state în privința combaterii criminalității transfrontaliere. „Este esențial ca astfel de cazuri să fie tratate cu seriozitate pentru a menține stabilitatea regională”, a declarat un expert în securitate națională, care a preferat să rămână anonim.
În contrast, critici ai sistemului de justiție din România pun la îndoială eficiența procedurilor de extrădare și transparența procesului judiciar. „Există temeri că astfel de cazuri sunt gestionate cu superficialitate, iar drepturile persoanelor implicate nu sunt întotdeauna respectate”, a spus un avocat specializat în drepturile omului.
Aceste perspective diverse subliniază provocările cu care se confruntă autoritățile în gestionarea cazurilor de extrădare, în special când acestea implică acuzații grave cum ar fi divulgarea secretului de stat. În plus, se ridică întrebări despre impactul pe termen lung al acestui caz asupra relațiilor bilaterale dintre România și Republica Moldova, având în vedere trecutul complex al cooperării în domeniul securității.
În concluzie, extrădarea lui Alexandru Bălan va fi un test important pentru sistemul judiciar român și pentru relațiile dintre cele două state. Următorii pași vor include procesul de predare efectivă a acestuia către autoritățile moldovene și continuarea investigațiilor în cazul său, atât în România, cât și în Republica Moldova, pentru a asigura respectarea drepturilor legale ale acestuia.
Este un moment crucial care va influența percepția publicului asupra sistemului de justiție și asupra cooperării internaționale în domeniul securității.