Cum a „murit” de trei ori Petrotrans

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat o analiză a companiei Petrotrans, subliniind că aceasta a „murit” de trei ori din cauza gestionării defectuoase. În ciuda falimentului și a furturilor masive, compania continuă să existe în acte, iar statul plătește anual sume pentru o infrastructură inexistentă. Gheorghiu a criticat opoziția PSD față de listarea la bursă a companiilor de stat, susținând că aceasta menține lipsa de transparență.

EN

Brief

Deputy Prime Minister Oana Gheorghiu presented a critical analysis of Petrotrans, highlighting that it has 'died' three times due to mismanagement. Despite bankruptcy and massive thefts, the company continues to exist on paper, with the state annually paying for nonexistent infrastructure. Gheorghiu criticized the PSD's opposition to the listing of state-owned companies, claiming it maintains a lack of transparency.

Cum a „murit” de trei ori Petrotrans
Sursa foto: gandul.ro

Radiografia vicepremierului Gheorghiu

Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat duminică, 19 aprilie 2026, pe pagina sa de Facebook, o radiografie neagră a cazului companiei Petrotrans, care deținea 1.800 de kilometri de conducte de transport a țițeiului, în replică la opoziția PSD față de listarea la bursă a unor companii de stat. „Până în prezent, Petrotrans SA a murit de trei ori: în 2005 când statul i-a retras operarea fără compensație; în 2007 când a intrat în faliment; și în 2019 când lichidarea a fost blocată din interior. În fapt, ea nu mai există din 2005. În acte, ea încă există în 2026”, a afirmat vicepremierul. Conform acesteia, compania nu a fost niciodată listată la bursă și a rămas mereu complet în mâinile statului, „ferită de piață, ferită de transparență, ferită de orice control extern”.

„Există o conductă sub pământul României. Nu mai transportă nimic de aproape 20 de ani. Hoții au demontat-o bucată cu bucată. Și totuși, în fiecare an, statul român plătește 27.960 de euro proprietarilor terenului de sub ea. De ce? Pentru că nimeni nu a semnat o hârtie ca să o radieze definitiv din inventarul domeniului public. Nu, nu e ficțiune”, a scris vicepremierul Gheorghiu. Ea a evidențiat faptul că această situație ilustrează problemele sistemice din cadrul companiilor de stat și lipsa de transparență în gestionarea acestora.

În ceea ce privește istoricul companiei, Gheorghiu a menționat că în anul 2004, hoții au montat o instalație de 250 de metri pe sub canalul Dunăre-Marea Neagră, rezultând în furtul a peste 100.000 de tone de produse petroliere și o pagubă estimată la peste 80 de milioane de euro. „Anul 2012: Curtea Supremă a condamnat 56 de persoane — 34 de polițiști și 2 jandarmi — pentru complicitate la furt. Paguba declarată oficial: 150.000 de euro. O cifră absurdă față de zecile de milioane furate anual în perioadele de vârf”, a adăugat aceasta.

Gheorghiu a prezentat în ședința de guvern de joi o listă exploratorie privind posibila listare la bursă a unor companii de stat, iar PSD a anunțat că se opune și că va depune un proiect de lege prin care să fie interzisă timp de doi ani vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile. Aceasta opoziție a fost interpretată de Gheorghiu ca o încercare de a menține statu quo-ul și de a proteja interesele celor care beneficiază de pe urma lipsei de transparență.

„Petrotrans SA: o companie care nu a fost niciodată listată la bursă, care a rămas mereu complet în mâinile statului. Ferită de piață, ferită de transparență, ferită de orice control extern. Vorbim de o rețea care număra la un moment dat 1.800 kilometri de conducte magistrale pentru transportul produselor petroliere (benzină, motorină, țiței). Infrastructură construită în decenii, cu valoare strategică reală”, a spus vicepremierul.

Potrivit vicepremierului, „în 12 ani, lichidatorul recuperează 7,3 milioane de lei din vânzarea de vehicule, vagoane cisternă, conducte dezafectate la fier vechi. Unele terenuri trec prin 60-70 de runde de licitație. Prețul scade cu peste 60% față de evaluare. Tot nu se găsesc cumpărători”. În anul 2019, lichidatorul a depus raportul final și a cerut închiderea procedurii de faliment. „La ședința creditorilor, cineva votează împotrivă. Cine oare? Tocmai Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, care are de recuperat un procent de 0,0021% din creanțe (în cuantum 6.959 lei)”, a precizat Gheorghiu.

Vicepremierul a subliniat că în anul 2026, compania încă există juridic. Procedura continuă, iar statul plătește în continuare 27.960 de euro pe an „pentru o conductă pe care hoții au furat-o și pe care nimeni nu a semnat hârtia de radiere”. „Creditorii au primit: 0 lei. Creanțe nerecuperate: 329 milioane lei (probabil dublu, dacă am ajusta la valoarea de azi)”, a afirmat Gheorghiu.

„La fiecare moment relevant din această poveste, lipsa de decizie a costat mai mult decât ar fi costat chiar și cea mai proastă decizie posibilă.

Iar ei vin astăzi și încearcă să ne fraierească cu sloganul „nu ne vindem țara””, a conchis Oana Gheorghiu, evidențiind nevoia de reformă în gestionarea companiilor de stat și de transparență în procesele decizionale.