Bolojan acuză pierderi în companiile de stat

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Premierul Ilie Bolojan a subliniat, în cadrul unei intervenții la Radio România Actualități, problemele structurale din companiile de stat, menționând pierderile uriașe cauzate de managementul deficitar și influențele politice. El a făcut apel la necesitatea reformelor și a avertizat că risipa banului public va continua fără acțiuni concrete.

EN

Brief

Prime Minister Ilie Bolojan highlighted issues within state-owned companies, emphasizing significant losses due to poor management and political influences, during a recent interview. He called for necessary reforms to prevent public fund waste.

Bolojan acuză pierderi în companiile de stat
Sursa foto: ziare.com

Critici la adresa gestionării resurselor

Premierul Ilie Bolojan a vorbit vineri, 17 aprilie 2026, într-o intervenție la Radio România Actualități, despre problemele din administrația publică și din companiile de stat, lansând critici la adresa modului în care sunt gestionate resursele publice și a influențelor politice din unele structuri. Bolojan a descris metaforic modul în care se pierd resursele publice, susținând că problema nu este doar una de management, ci și de structură instituțională și responsabilitate. El a afirmat că „dacă pui reflectoarele pe ei, deranjează destul de mult”, făcând referire la zonele unde, în opinia sa, controlul este slab, dar influențele sunt puternice.

În același context, premierul a criticat existența unor „filiere politice” în conducerea instituțiilor și a amintit situații concrete: „Gândiți-vă, de exemplu, să ai conduceri care sunt cu tot felul de filiere politice. La Apele Române am pierdut finanțarea barajelor din PNRR, dar am avut nenorocirea de la Praid”. El a susținut că a încercat să intervină prin schimbări administrative și legislative, însă a sugerat că rezistența la reformă este puternică. „Am pus reflectoarele pe aceste zone, am căutat să schimb legislații și să corectez lucrurile și aceste zone sunt conectate transpolitic și transinstituțional la oameni care au susținut aceste lucruri”, a spus el.

Pentru a ilustra modul în care vede risipa banului public, premierul a folosit o comparație plastică: „Gândiți-vă că în cămara aceea pe care o mai are gospodarul, atunci când deschizi ușa vezi că ai niște șoricei, niște șobolani care sunt ca niște rozătoare, care îți rod acele alimente”. El a continuat ideea, explicând că pierderile nu vin doar din fraudă directă, ci și din ineficiență sistemică: „Degeaba îți umpli cămara prin munca oamenilor, prin impozite și taxe, dacă din acea cămară sau risipești banii, sau rozătoarele ți-i rod”. În viziunea sa, „orice om care consumă niște bani publici fără să justifice acel post înseamnă o pierdere de bani publici”.

Întrebat despre discuțiile cu lideri politici și despre modul în care sunt luate deciziile în coaliție, premierul a mutat discuția pe tema companiilor de stat, pe care le consideră vulnerabile din cauza managementului deficitar. „Dacă vrem să ne fie mai bine, companiile de stat trebuie guvernate mai bine și modul de a gestiona, de a îmbunătăți companiile de stat a fost o discuție în fiecare etapă a guvernării”, a spus el, adăugând că lipsa reformelor duce la „prăduirea indirectă a banilor”.

În acest context, Bolojan a dat exemplul CFR Marfă, companie aflată în dificultate financiară și în proces de restructurare. „E o companie care nu mai funcționează, pentru că va fi reluată de o altă companie”, a afirmat premierul. Explicațiile sale au vizat însă cauzele pierderilor din sistemul public: „Pierderile de la CFR Marfă sunt restanțe la bugetul de stat. Au fost diferite subvenții care au fost oferite. Toate aceste companii care merg pe pierdere sunt subvenționate”. El a extins analiza, amintind că „doar pierderile la Combinatul Oltenia au fost anul trecut de 200 de milioane de euro, de un miliard de lei”.

În opinia sa, problema este structurală: „Fiecare entitate care funcționează prost și funcționează prost pentru că niște oameni și-au făcut niște contracte care îi asigură liniștea pe post și nu riscă nimic dacă nu fac asta”. Referindu-se la înlocuirea unor companii cu altele noi, premierul a explicat că astfel de soluții sunt folosite și în alte state, dar nu rezolvă problema de fond dacă nu este schimbat modul de lucru. „În mod evident, constatându-se că o companie nu poate fi salvată, dar domeniul ei de activitate este unul strategic, soluția care se adoptă în astfel de situații, nu doar în România, este că această companie intră într-o formă de insolvență sau de faliment controlat și o altă companie ia locul”.

Totuși, el a insistat că fără reforme reale rezultatul va fi același: „Dacă nu îmbunătățim lucrurile, dacă nu schimbăm metehnele vechi, n-am făcut nimic”. În același timp, a respins ideea unor atacuri la adresa partidelor politice: „Eu nu arunc anateme pe partide și vreau să spun deschis că tot ce am spus, legat de problemele pe care le avem, nu se referă la partide”.

Întrebat despre scenariul retragerii sprijinului politic, Bolojan a respins ideea demisiei și a vorbit despre responsabilitatea guvernării. „Am spus că nu voi demisiona, pentru că România are nevoie ca Guvernul să lucreze, să aibă capacitatea de a lucra”, a declarat el. În opinia sa, tensiunile din coaliție sunt alimentate de jocuri politice: „Încercăm să facem niște jocuri politice în dauna României și încercăm să blocăm anumite evoluții care, în mod cert, însănătoșesc bugetele țării noastre”.

Premierul a admis că o eventuală criză politică ar putea urma un parcurs constituțional complicat, dar a insistat că Guvernul trebuie să continue să funcționeze în limitele legii. „Înseamnă inclusiv respectarea unor termene care sunt prevăzute de Constituție, pe care orice guvern trebuie să le respecte”, a spus el, adăugând că nu există un plan prestabilit pentru o astfel de situație.

În concluzie, premierul Ilie Bolojan a subliniat că reformele în companiile de stat sunt esențiale pentru a stopa risipa banului public și a îmbunătăți eficiența acestora, dar că aceste schimbări se confruntă cu o rezistență semnificativă din partea celor afectați de reformă.

În absența unor măsuri concrete, risipa va continua să afecteze bugetul de stat și, implicit, investițiile necesare pentru dezvoltarea României.