Decizie istorică a Chișinăului
Republica Moldova urmează să părăsească oficial Comunitatea Statelor Independente (CSI) în data de 8 aprilie 2027, când va expira termenul de 12 luni de la notificarea oficială transmisă secretariatului organizaţiei de la Minsk, a anunţat miercuri vicepremierul Mihai Popşoi, după o şedinţă a guvernului de la Chişinău, relatează agenţiile de știri MOLDPRES şi EFE. „Am primit confirmarea recepţionării acestei notificări. Astfel, din punct de vedere juridic, după trecerea a 12 luni, la 8 aprilie anul viitor, conform dreptului internaţional, nu vom mai face parte din CSI. Totuşi, din punct de vedere practic, deja nu mai facem parte din CSI, întrucât de ani buni nu mai participăm la evenimentele de ordin politic şi la alte evenimente care nu sunt în interesul Republicii Moldova”, a explicat Mihai Popşoi, transmite Agerpres.
Însă Republica Moldova va rămâne parte a mai multor acorduri economice, a adăugat acelaşi oficial. „Aici experienţa Georgiei este grăitoare. Ei au denunţat acordurile fundamentale, aşa cum am făcut şi noi, dar au rămas parte a acordurilor economice, exact aşa facem şi noi”, a indicat Mihai Popşoi. În ultimii doi ani, Republica Moldova a iniţiat un proces amplu de examinare a relevanţei şi aplicabilităţii tratatelor încheiate în cadrul CSI. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, până în prezent, din cele 283 de acorduri CSI, 71 au fost deja denunţate, iar aproximativ 60 sunt în proces de examinare.
Pe 2 aprilie 2026, parlamentul de la Chişinău a aprobat, în a doua lectură, denunţarea Acordului de constituire a CSI, precum şi a Protocolului şi Statutului organizaţiei, marcând astfel retragerea definitivă a Republicii Moldova din organele statutare ale CSI. Decizia vine la iniţiativa Ministerului Afacerilor Externe, care a argumentat că valorile şi principiile fundamentale ale CSI nu mai sunt respectate, în special în ceea ce priveşte integritatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor. Autorităţile fac trimitere la acţiunile Federaţiei Ruse în regiune, inclusiv războiul împotriva Ucrainei şi prezenţa militară ilegală pe teritoriul Republicii Moldova, în Transnistria.
Această decizie marchează o schimbare semnificativă în politica externă a Republicii Moldova, care s-a reorientat în mod constant spre Uniunea Europeană în ultimii ani. Conform datelor oficiale, în perioada 2020-2026, Republica Moldova a crescut semnificativ cooperarea cu instituțiile europene, iar acest proces a fost accelerat după alegerea Maiei Sandu ca președinte. Această orientare a fost subliniată de mai multe inițiative legislative și diplomatice care vizează integrarea europeană.
Reacțiile internaționale au fost variate. Uniunea Europeană a salutat decizia Chișinăului de a se distanța de influența rusă, în timp ce Kremlinul și-a exprimat regretul. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia regretă această decizie, subliniind că aceasta reflectă o ruptură în relațiile tradiționale dintre cele două entități. Potrivit unor analiști, această retragere ar putea influența relațiile comerciale și economice dintre Republica Moldova și statele membre ale CSI, dar și în cadrul acordurilor bilaterale.
Mai mulți experți în relații internaționale consideră că decizia Republicii Moldova de a se retrage din CSI este un pas important spre consolidarea suveranității naționale și a integrării europene. „Este esențial ca Republica Moldova să-și reafirme independența și să se alinieze cu valorile europene, în special în contextul tensiunilor actuale din regiune”, a declarat analistul politic Igor Boțan, director executiv al Asociației „Promo-LEX”.
În concluzie, retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente este un moment crucial pentru viitorul politic și economic al țării. Aceasta va permite Chișinăului să își redefinească relațiile externe și să se concentreze pe integrarea europeană.
Este de așteptat ca în următoarele luni să vedem o intensificare a dialogului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, iar acest proces va necesita o atenție sporită asupra reformelor interne și a consolidării statului de drept.