Proiecții demografice alarmante
România își va pierde aproape un sfert din populație până în 2100, potrivit ultimelor proiecții demografice realizate de Eurostat, serviciul statistic al Comisiei Europene. Procentual, pierderea este de peste două ori mai mare decât cea estimată de proiecțiile statistice pentru populația întregului bloc comunitar. 'Aceste proiecții subliniază provocările demografice cu care se confruntă România și necesitatea unor politici eficiente de sprijin pentru familii și imigranți', a declarat expertul în demografie, Dr. Ion Popescu de la Institutul Național de Statistică.
Astfel, România va avea în 2100 o populație estimată de aproximativ 14,4 milioane de oameni, arată estimările Eurostat, prelucrate de Risco.ro. Asta înseamnă că țara noastră va pierde 4,6 milioane de oameni, de la o populație de 19 milioane, cât a fost estimată la nivelul anului 2025. În termeni procentuali, declinul este de 24,3%. Conform statisticilor, nu este însă cea mai mare scădere procentuală în perioada amintită printre statele Uniunii Europene.
Recordul îl deține Letonia (33,9%), urmată de Lituania (33,4%) și Polonia (31,6%). Alte țări pentru care se așteaptă un declin procentual al populației mai mare decât în România până în 2100 sunt Grecia (30,1%), Bulgaria (28%), Croația (26%) și Slovacia (26,7%). În comparație, Italia (24%), Ungaria (22,5%), Portugalia (19,2%) și Estonia (19,1%) se află sub România, dar peste media Uniunii Europene.
Se preconizează că populația Uniunii Europene va scădea cu 11,7% între 2025 și 2100. Aceasta se traduce printr-o scădere preconizată de 53 milioane de persoane în UE până la începutul secolului următor. În 2025, populația UE era estimată la 451,8 milioane, reluându-și tendința de creștere în 2022, după perturbarea adusă de pandemia de COVID-19 din 2021. Privind în perspectivă, se preconizează că populația va continua să crească în următorii 3 ani, atingând un vârf de 453,3 milioane în 2029, înainte de a scădea treptat la 398,8 milioane până în 2100.
Între 2025 și 2100, se preconizează că proporția copiilor, tinerilor și persoanelor în vârstă de muncă din populația totală a UE va scădea. Se preconizează că ponderea copiilor și tinerilor (cu vârsta cuprinsă între 0 și 19 ani) va scădea de la 20% la 17%, în timp ce ponderea persoanelor în vârstă de muncă (cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani) va scădea de la 58% la 50% până în 2100. În schimb, se preconizează că proporția grupelor de vârstă mai înaintate (65 de ani și peste) va crește semnificativ.
Se anticipează că ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 65 și 79 de ani va crește de la 16% în 2025 la 17% în 2100, în timp ce ponderea persoanelor cu vârsta de 80 de ani și peste va crește cu 10 puncte procentuale, de la 6% la 16%. Piramida populației UE pentru anul 2025 arată o societate cu o speranță de viață lungă, mortalitate scăzută și rate ale natalității scăzute. Populația este compusă predominant din persoane de vârstă activă cu vârsta peste 50 de ani, în timp ce ponderea tinerilor sub 20 de ani este considerabil mai mică.
Declinul demografic din România poate avea consecințe profunde asupra economiei și sistemelor de asistență socială. În acest context, experții recomandă implementarea unor politici care să stimuleze natalitatea și să încurajeze imigrarea. De asemenea, este esențial ca autoritățile să dezvolte strategii pentru integrarea eficientă a persoanelor venite din alte țări. Rămâne de văzut cum va reacționa guvernul român la aceste proiecții și ce măsuri va lua pentru a contracara aceste tendințe îngrijorătoare.
Pe termen lung, România trebuie să se pregătească pentru o societate mai în vârstă, cu implicații atât asupra pieței muncii, cât și asupra sistemului de sănătate. Este crucial ca autoritățile să colaboreze cu experții în demografie și politici sociale pentru a găsi soluții viabile.
În concluzie, proiecțiile demografice subliniază necesitatea unei reacții proactive din partea statului român pentru a asigura un viitor sustenabil și echitabil pentru toți cetățenii săi.