Independența energetică a României
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a avut, în data de 15 aprilie 2026, o întâlnire oficială cu Excelența Sa doamna Tamar Beruchashvili, Ambasadorul Georgiei în România. Tema centrală a întrevederii a constituit-o proiectul AGRI (Azerbaidjan – Georgia – România Interconnector), conceput pentru transportul gazelor naturale din regiunea Caspică, prin Azerbaidjan și Georgia, cu traversarea Mării Negre via nave metaniere, și care implică construcția a două terminale de lichefiere specifice.
„Cifrele ne spun că relația economică dintre România și Georgia merge în direcția bună, dar ne arată și un potențial încă neexploatat. Georgia este principalul nostru partener comercial în Caucazul de Sud și, totuși, schimburile bilaterale rămân sub nivelul real al potențialului celor două economii — iar rolul CCIR este tocmai să reducă această distanță. AGRI nu este doar un proiect energetic — este un proiect care vizează independența energetică a României”, a declarat Mihai Daraban.
„Gazul natural lichefiat transportat prin această rută reprezintă o soluție sustenabilă și eficientă. Avem parteneri, avem ruta, avem tehnologia. Ce lipsește este voința politică la nivel european, iar CCIR va lucra să o construiască prin toate canalele disponibile, inclusiv prin sistemul cameral european”, a mai spus președintele CCIR, Mihai Daraban.
În completare, Excelența Sa Tamar Beruchashvili a reiterat importanța strategică a Coridorului de Mijloc – ruta comercială care leagă China și Kazahstan, traversează Marea Caspică, trece prin Azerbaidjan, Georgia și Turcia și ajunge în Europa, oferind o alternativă viabilă la rutele nordice și la Canalul Suez: „Coridorul de Mijloc nu este doar o altă opțiune — este o necesitate strategică în contextul actual. Georgia se află în inima acestui coridor și este pregătită să joace rolul pe care geografia și determinarea noastră ni-l conferă: acela de punte între Asia și Europa.”
În contextul actual, proiectul AGRI ar putea contribui semnificativ la diversificarea surselor de energie pentru România și la reducerea dependenței de gazele naturale importate din alte regiuni. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, în 2025, România a importat peste 30% din gazul consumat, ceea ce subliniază necesitatea de a investi în soluții alternative.
De asemenea, ar fi important ca autoritățile române să colaboreze cu partenerii din Georgia și Azerbaidjan pentru a asigura o implementare eficientă și rapidă a acestui proiect. Conform unui raport al Ministerului Energiei din România, finalizarea proiectului AGRI ar putea crea peste 1.500 de locuri de muncă și ar putea genera investiții de aproximativ 1 miliard de euro.
Într-un context european, proiectul AGRI poate fi comparat cu alte inițiative de interconectare a gazelor, cum ar fi proiectul TAP (Trans Adriatic Pipeline), care a început să opereze în 2020 și care a avut un impact semnificativ asupra securității energetice a Europei. Această comparare subliniază importanța sprijinului Uniunii Europene pentru proiecte de acest tip, care contribuie la stabilizarea pieței energetice europene.
Criticii proiectului AGRI subliniază însă că dependența de gazul natural, chiar și din surse diversificate, nu reprezintă o soluție pe termen lung în combaterea schimbărilor climatice. În acest sens, experții sugerează că România ar trebui să investească mai mult în surse de energie regenerabilă, precum energia solară și eoliană, pentru a asigura o tranziție energetică durabilă.
România are oportunitatea de a deveni un jucător important în peisajul energetic european, însă acest lucru va necesita nu doar voință politică, ci și investiții solide și o colaborare eficientă între toate părțile implicate. În acest context, CCIR joacă un rol crucial în promovarea dialogului și în facilitarea accesului la resursele necesare pentru realizarea acestui obiectiv.
În concluzie, relansarea proiectului AGRI poate reprezenta un pas important pentru independența energetică a României, însă este esențial ca autoritățile să abordeze și provocările legate de sustenabilitate.
Următorii pași includ consolidarea parteneriatelor internaționale și garantarea unui cadru legislativ favorabil pentru investiții sustenabile în domeniul energetic.