Probleme de concurență semnalate
Comisia Europeană a anunțat miercuri, 15 aprilie 2026, că intenționează să oblige Meta Platforms să reintroducă asistenții de inteligență artificială ai concurenței în serviciul său de mesagerie WhatsApp, după ce gigantul tehnologic american a impus o taxă de acces, transmite MEDIAFAX. "Comisia a informat Meta că politica revizuită pare să aibă același efect de excludere a asistenților de IA ai terților din WhatsApp și, prin urmare, pare la prima vedere să încalce normele UE în materie de concurență", a transmis organul executiv al UE, scrie Reuters.
Măsurile provizorii, pe care Comisia le impune atunci când are îngrijorări cu privire la prejudicierea concurenței, vor rămâne în vigoare până la sfârșitul anchetei, a precizat aceasta. "Pentru a preveni un prejudiciu grav și ireparabil adus concurenței, Comisia intenționează să ordone Meta să restabilească accesul pentru asistenții de IA terți în aceleași condiții ca înainte de 15 octombrie 2025".
Meta a informat anterior Comisia, în martie, că va permite asistenții IA rivali pe WhatsApp timp de un an, contra cost, după ce inițial intenționa să interzică chatbot-urile IA terțe de pe WhatsApp Business. "Comisia Europeană propune să-și folosească puterile de reglementare pentru a permite unora dintre cele mai mari companii din lume să utilizeze gratuit produsul WhatsApp Business, care este de obicei contra cost", a declarat un purtător de cuvânt al Meta.
"Aceasta înseamnă că o mică brutărie din Franța care plătește pentru a utiliza serviciul de preluare a comenzilor de croissante va suporta costurile pentru OpenAI. Micile întreprinderi europene nu ar trebui să suporte costurile OpenAI", a adăugat purtătorul de cuvânt.
Comisia a mai precizat că ancheta sa a fost extinsă în Italia, unde autoritatea italiană de concurență a deschis propria anchetă în 2025. Această extindere a anchetei vine pe fondul îngrijorărilor crescânde cu privire la practicile anticompetitive ale marilor platforme tehnologice. În acest context, experți din domeniul concurenței subliniază importanța reglementării eficiente pentru a proteja micile afaceri de impactul negativ al deciziilor marilor companii.
De exemplu, Maria Popescu, expert în dreptul concurenței la Universitatea București, consideră că "aceste măsuri sunt esențiale pentru asigurarea unui mediu concurențial sănătos". De asemenea, Adina Ionescu, analist economic la Institutul Național de Statistică, afirmă că "impactul asupra micilor afaceri ar putea fi devastator dacă nu se iau măsuri rapide".
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România are un număr semnificativ de IMM-uri care depind de platformele digitale pentru a-și desfășura activitatea. Conform unui raport Eurostat din 2023, aproximativ 75% din afacerile mici din România utilizează platforme digitale pentru vânzări. Acest lucru subliniază necesitatea unei reglementări care să asigure accesul echitabil la tehnologiile emergente.
Criticii acestor măsuri susțin că obligația de a permite accesul asistenților de IA ar putea reduce inovația în rândul marilor companii. Într-o declarație, un reprezentant al Meta a afirmat că "încercările de reglementare excesivă pot descuraja investițiile în inovație". Cu toate acestea, Comisia Europeană pare hotărâtă să protejeze mediul competitiv din sectorul tehnologic, având în vedere posibilele efecte negative asupra consumatorilor și afacerilor mici.
În concluzie, situația rămâne în continuare fluidă, iar investigația Comisiei va continua să monitorizeze impactul taxei impuse de Meta. Următoarele luni vor fi cruciale pentru a determina cum se va desfășura această dispută și dacă măsurile antitrust vor necesita ajustări suplimentare pentru a proteja concurența în sectorul tehnologic.
Este clar că reglementările vor influența nu doar comportamentul marilor companii, ci și viitorul micilor afaceri care depind de platformele digitale pentru a supraviețui.