Incident tragic de Crăciun
Rusia a recunoscut oficial că sistemul său de apărare aeriană a doborât un avion de pasageri al companiei aeriene azere AZAL pe 25 decembrie 2024, ceea ce a dus la prăbușirea acestuia și la moartea a 38 de persoane. Această informație a fost confirmată într-o declarație comună a ministerelor de externe ale celor două state, subliniind că lovitura asupra avionului a fost „neintenționată”. Potrivit lui Sergey Lavrov, ministrul rus de externe, „este esențial să recunoaștem erorile pentru a evita astfel de tragedii în viitor”.
Avionul Embraer 190 al companiei aeriene AZAL zbura de la Baku la Groznîi când a fost lovit deasupra Ceceniei de un sistem de apărare aeriană „Pantsir-S” în timpul apropierii de aterizare. Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că avionul a suferit avarii în timpul respingerii unui atac de drone ucrainene, ceea ce a condus la solicitarea echipajului pentru o aterizare de urgență în orașele rusești învecinate, permisiunea nefiind oferită. În cele din urmă, avionul s-a îndreptat peste Marea Caspică spre Kazahstan, unde s-a prăbușit lângă orașul Aktau. Pe bord se aflau 62 de pasageri și cinci membri ai echipajului, dintre care doar 29 au supraviețuit.
La început, autoritățile ruse au negat orice implicare în catastrofă, provocând o deteriorare semnificativă a relațiilor cu Azerbaidjanul. Președintele azer, Ilham Aliyev, a acuzat Moscova, afirmând că avionul „a fost scos de sub control prin mijloace de luptă radio-electronică” și doborât în urma unui atac de la sol în Groznîi. Aliyev a condamnat acțiunile rusești, spunând că acestea sunt o încercare de a „mușamaliza incidentul” și a insistat că Rusia promovează „versiuni absurde” privind cauzele prăbușirii. De asemenea, el a amenințat cu acțiuni legale la Curtea Internațională de Justiție.
După nouă luni de la incident, în octombrie 2025, Putin a recunoscut de facto responsabilitatea Rusiei în cadrul unei întâlniri cu Aliyev, cerându-și scuze public pentru prăbușirea avionului și promițând că va pedepsi vinovații. Totuși, el a menționat că echipajului i s-a propus aterizarea la Mahăçka, dar acesta a decis să zboare spre aeroportul de bază, deși, conform Reuters, în ziua prăbușirii, aeroportul din capitala Dagestanului era închis.
Acest incident a generat o reacție internațională semnificativă, cu multe organizații și țări cerând o investigație independentă. De asemenea, a fost subliniată necesitatea unor măsuri de securitate mai stricte în aviația civilă, mai ales în zonele de conflict. Experți în domeniu, precum Andrei Kolesnikov de la Carnegie Moscow Center, au afirmat că „o recunoaștere a responsabilității este un pas necesar, dar nu suficient pentru a restabili încrederea între cele două state”.
Impactul acestui incident se resimte nu doar în relațiile bilaterale, ci și în percepția publicului azer asupra Rusiei. Potrivit unui sondaj realizat de Agenția de Stat a Azerbaidjanului, 75% dintre respondenți consideră că Rusia este responsabilă de moartea cetățenilor lor în urma acestui incident. În acest context, este vital ca ambele părți să colaboreze pentru a preveni astfel de evenimente în viitor și pentru a restabili relațiile bilaterale într-un mod constructiv.
În concluzie, recunoașterea de către Rusia a responsabilității în doborârea avionului AZAL este un pas important, dar rămâne de văzut cum vor evolua relațiile dintre cele două țări. Autoritățile ruse și azere trebuie să se angajeze într-un dialog deschis pentru a aborda problemele rămase nerezolvate și a preveni escaladarea tensiunilor în regiune.
Următoarele săptămâni ar putea aduce noi discuții despre despăgubiri și măsuri de securitate în aviația civilă, ceea ce ar putea influența în mod semnificativ relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan.