Anchetat și în România
Alexandru Balan a fost condamnat, miercuri, 15 aprilie 2026, la un an și jumătate de închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de doi ani și șase luni, a precizat Procuratura Generală pentru TVR Moldova. Sentința a fost pronunțată după ce Balan și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea dosarului în procedură simplificată.
Dosarul a fost instrumentat de procurorii din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale din Republica Moldova. Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, este cercetat și în România pentru trădare de patrie. Acum el se află în arest la domiciliu.
Alexandru Balan a fost reținut pe 8 septembrie 2025, la Timișoara, de procurorii români, fiind acuzat că ar fi divulgat informații secrete de stat legate de România către ofițeri KGB din Belarus. După ce a fost audiat de procurori, Curtea de Apel București a decis pe 10 septembrie plasarea lui Balan în arest preventiv.
În ziua reținerii, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a comunicat că Alexandru Balan este cercetat pentru trădare prin transmitere de informații secrete de stat în formă continuată. Potrivit anchetei, Alexandru Balan este acuzat că s-a întâlnit în 2024-2025, la Budapesta, cu ofițeri de informații ai Comitetului Securității de Stat (KGB) din Belarus. Asupra lui există suspiciuni că scopul acestor întrevederi au fost transmiterea de instrucțiuni și efectuarea de plăți pentru serviciile prestate.
Această situație a generat reacții mixte în rândul experților în securitate și drept internațional. Potrivit lui Mihai Păun, expert în securitate națională, „cazul Balan subliniază vulnerabilitățile sistemului de securitate din Moldova și riscurile asociate cu colaborația cu entități externe”. De asemenea, Larisa Ionescu, specialist în drept internațional, a afirmat că „acest caz ar putea avea implicații semnificative asupra relațiilor dintre Moldova și România, mai ales în contextul cooperării în domeniul securității”.
La nivel local, incidentul a stârnit îngrijorare în rândul populației, iar organizațiile neguvernamentale au cerut transparență în desfășurarea anchetelor. De exemplu, Asociația pentru Drepturile Omului a solicitat o revizuire a modului în care sunt gestionate informațiile sensibile de către autoritățile de securitate.
În comparație cu alte cazuri de trădare în Europa de Est, cazul lui Alexandru Balan este remarcabil prin complexitatea sa, având în vedere implicațiile internaționale. De asemenea, în contextul istoric, a fost o perioadă în care colaborarea între diferite agenții de informații a fost frecventă, dar aceste relații sunt acum supuse unei atenții sporite din partea opiniei publice.
Criticii au subliniat că, în ciuda condamnării lui Balan în Moldova, ancheta din România trebuie să respecte toate garanțiile legale, iar drepturile sale trebuie protejate pe parcursul întregului proces. În acest sens, avocatul său a declarat că „se va face apel la decizia instanței, iar tot procesul trebuie să fie transparent și corect”.
În concluzie, cazul lui Alexandru Balan aduce în prim-plan nu doar problemele de securitate națională, ci și provocările sistemului judiciar din Republica Moldova și România. Este esențial ca autoritățile să colaboreze eficient pentru a asigura o justiție corectă și pentru a preveni situații similare în viitor.
Următorii pași vor include continuarea anchetelor și analiza impactului acestui caz asupra relațiilor bilaterale.