Provocări externe în 2026
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a afirmat, marţi seară, că o creştere de 0,7% a economiei României, potrivit unui raport al FMI, este „o prognoză mai realistă” faţă de estimarea anterioară, mai ales având în vedere factori externi pe care România nu-i poate controla.
Irineu Darău a fost întrebat, marţi, la Euronews, ce scenarii face România în condiţiile în care FMI avertizează că există riscul unei recesiuni pentru economia mondială dacă conflictul din Orientul Mijlociu continuă. „Încep de la acea cifră de creştere economică. E adevărat că acel 1,4% fusese estimat de FMI undeva pe parcursul anului trecut. Ştiţi că bugetul acestui an e construit undeva la 0,91 creştere economică. Probabil că acum, cu criza combustibilului, acea creştere de 0,7 poate e o prognoză mai realistă. Într-adevăr, şi inflaţia a crescut, dar pe de altă parte se observă deocamdată că nu s-a transmis chiar toată creştarea din preţul combustibilului în tot lanţul de produse. Şi asta este partea, aş spune, de factori externi. Fie că, aşa cum spune şi FMI, vedem o încetinire a economiei globale, fie că vorbim de preţul combustibilului, sunt nişte lucruri pe care nu le putem controla”, a afirmat Irineu Darău.
Economia României este aşteptată acum să crească cu 0,7% în 2026, comparativ cu un avans de 1,4% estimat în toamnă, potrivit celui mai recent raport FMI privind perspectivele economiei mondiale, analizat de Profit.ro. Ritmul de creştere ar urma să îl egaleze pe cel din 2025. Datele anunţate de INS săptămâna trecută indică un avans în termeni reali de 0,7% pentru economia românească anul trecut, după o creştere de 0,9% în 2024.
România a intrat însă în recesiune tehnică în a doua jumătate a anului, cu două trimestre consecutive de scădere. FMI estimează că economia românească îşi va reveni puternic în 2027, când ar urma să crească cu 2,5% în ritm anual.
În paralel, Grupul financiar Erste Group a revizuit în scădere perspectivele economice pentru Europa Centrală și de Est, incluzând România, în contextul instabilității generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Potrivit unei analize, România este țara cu cea mai puternică deteriorare a prognozei, cu o revizuire drastică a estimării de creștere economică pentru 2026 de la 1% la doar 0,3%.
Această revizuire se aliniază cu tendințele observate în întreaga regiune, unde majoritatea statelor au raportat ajustări moderate ale prognozelor. Totuși, România se află într-o poziție vulnerabilă, afectată de creșterea prețului petrolului și măsurile interne de ajustare bugetară.
Experții din domeniul economic avertizează că, în cazul în care conflictul din Orientul Mijlociu continuă să afecteze fluxurile comerciale globale, România ar putea înregistra cea mai slabă evoluție din regiune și chiar ar putea intra în recesiune. Conform Erste, scenariul de bază preconizează că România ar urma să aibă cea mai slabă creștere economică din regiune, fiind depășită chiar și de Slovacia și Ungaria.
Astfel, impactul conflictului asupra piețelor energetice și al inflației rămâne o preocupare majoră, iar economiștii subliniază necesitatea unor măsuri de adaptare și de protecție a economiei românești în fața acestor provocări externe.
În concluzie, provocările externe și instabilitatea din regiune continuă să influențeze perspectivele economice ale României.
Cu o prognoză ajustată la 0,7% pentru 2026, autoritățile române trebuie să ia măsuri proactive pentru a gestiona riscurile economice și a asigura o revenire sustenabilă în anii următori.