Priorități în mandatul său
Cristina Chiriac a preluat oficial funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pe 15 aprilie 2026. În cadrul ceremoniei de învestire, Chiriac a subliniat angajamentul său față de statul de drept și a evidențiat prioritățile mandatului său, între care consolidarea încrederii publice în actul de justiție. „Preluarea acestei responsabilități reprezintă nu doar o onoare, ci și o misiune deosebit de importantă, care implică responsabilitate, echilibru și determinare”, a declarat noul Procuror General, conform unui comunicat de presă al ÎCCJ.
În mandatul său, Chiriac va trebui să gestioneze dosare istorice, precum cele legate de Mineriadă și incendiul de la maternitatea din Piatra Neamț. Aceste cazuri au fost puncte de interes pentru opinia publică și au ridicat așteptări mari în ceea ce privește eficiența justiției. Potrivit datelor Inspectoratului Național de Statistică (INS), în 2025, rata de încredere a populației în justiție a fost de doar 35%, ceea ce subliniază nevoia urgentă de reforme și de transparență în activitatea parchetelor.
Cristina Chiriac a menționat că va lucra pentru întărirea capacității instituționale și protejarea independenței procurorilor. „Activitatea Ministerului Public trebuie să se desfășoare în mod constant sub semnul legalității, imparțialității și profesionalismului, în beneficiul cetățenilor și al societății în ansamblu”, a mai adăugat Chiriac. În acest sens, ea va colabora cu alte instituții, precum Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pentru a asigura un climat profesional bazat pe integritate și respect reciproc.
Experți din domeniu, precum profesorul de drept penal, Adrian Solomon, de la Universitatea din București, consideră că prioritățile Cristinei Chiriac sunt esențiale pentru restabilirea încrederii în sistemul judiciar. „Este crucial ca noul procuror general să demonstreze că lupta împotriva corupției este o prioritate reală, nu doar o declarație de intenție”, a afirmat Solomon.
Comparativ cu anii anteriori, când percepția publicului asupra justiției a fost profund negativă, Chiriac are ocazia de a schimba această dinamică. În 2024, conform Eurostat, România avea cea mai mare rată de neîncredere în justiție din Uniunea Europeană, cu un procent de 45% din populație considerând că justiția nu funcționează corect.
Critica este inevitabilă în această funcție, iar Chiriac va trebui să răspundă așteptărilor ridicate ale societății. Într-un context unde corupția și abuzurile de putere sunt adesea discutate în media, este esențial ca măsurile luate să fie vizibile și să aibă impact. Unii critici din societatea civilă sugerează că, pentru a spori încrederea publicului, este nevoie de o comunicare mai bună din partea instituțiilor judiciare, dar și de implicarea cetățenilor în procesul de justiție.
Conform Ministerului Justiției, în 2025, au fost înregistrate peste 12.000 de cazuri de corupție, iar numărul celor soluționate a fost de aproximativ 40%. Aceasta arată că, deși progresele au fost făcute, există încă mult de lucru. Chiriac a promis că va aborda aceste probleme cu fermitate, dar și respectând drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.
În concluzie, mandatul Cristinei Chiriac la conducerea Parchetului General va fi evaluat în funcție de progresele pe care le va face în consolidarea încrederii publice și în combaterea corupției. Următorii ani vor fi decisivi pentru a vedea dacă prioritățile anunțate se vor traduce în acțiuni concrete și eficiente.
Este esențial ca noul procuror general să colaboreze strâns cu alte instituții și să comunice transparent cu publicul pentru a restabili credibilitatea sistemului judiciar din România.