Condiții inumane în detenție
A început procesul suspecților implicați în jaful Tezaurului Dacic expus în Muzeul Drents din Assen. Starea generală a suspecților este destul de scăzută. Ei s-au plâns în fața instanței de condițiile inumane din detenție. Chesley W, 37 de ani, a declarat: „Am fost tratat ca un animal. Am petrecut 6 luni într-o celulă putredă, cu șobolani. Fotografia și numele meu au fost publicate. Asta mă va bântui pentru totdeauna. Ceea ce este pe internet nu dispare niciodată”.
Jaful Tezaurului Dacic nu este prima abatere a lui Chesley W. Potrivit informațiilor disponibile, acesta a fost anterior închis timp de 5 ani și cinci luni pentru jaf, deținere de arme, conducere sub influența alcoolului și furt din magazine. În timpul perioadei de probațiune, a fost descris ca fiind rezervat și s-a raportat că a fost diagnosticat cu o tulburare de personalitate.
Un alt suspect, Bernhard Z., are un trecut asemănător cu cel al lui Chesley W. Acesta a fost închis, de asemenea, pentru o spargere violentă de locuință și are un istoric care include vandalism, agresiune, posesie de droguri și conducere sub influența alcoolului. Z. este cunoscut ca un obișnuit al serviciului de probațiune, având probleme cu drogurile și o viață instabilă. În fața instanței, el a afirmat: „Îmi păstrez calmul, dar sunt foarte furios”, apelând la dreptul său de a nu declara.
Jan B. este cel mai tânăr și, probabil, cel mai dificil suspect de interogat. La doar 21 de ani, el a refuzat să coopereze cu autoritățile și a fost întrebat dacă ar trebui să fie judecat ca un minor. De asemenea, are un cazier judiciar curat, dar a fost descris ca având un comportament îngrijorător de către serviciul de probațiune. Aceștia au declarat: „Nu putem să ne dăm seama exact de ce a acceptat să coopereze la jaf. A fost vorba de bani sau a fost influențat?”.
Directorul Muzeului Drents, Robert Van Langh, a declarat că furtul a fost comis cu forță brută și a subliniat impactul cultural devastator al acestui incident. „Acest caz a fost fără precedent, atât pe plan intern, cât și internațional. Nu este vorba despre valoarea monetară, ci despre interese culturale. Șocul a cuprins Assen, Olanda și întreaga lume”, a spus el. Van Langh a evocat „o perioadă oribilă” care s-a încheiat abia recent, odată cu returnarea obiectelor furate.
El a continuat, subliniind: „Furtul a fost considerat un atac personal. Suntem foarte recunoscători colegilor noștri investigatori naționali și internaționali”. Potrivit acestuia, prejudiciile cauzate României nu pot fi exprimate doar prin valoarea de piață a obiectelor furate, ci ating o dimensiune culturală și spirituală profundă. „Acestea definesc identitatea, iar banii nu pot compensa acest lucru”, a adăugat Van Langh.
„Trauma a fost profundă. Dispariția nu a fost văzută ca o pierdere, ci ca o rană în memoria noastră colectivă. Furtul ne-a lovit în adâncul sufletului”, a conchis directorul. Avocații suspecților urmează să vorbească în instanță joi, continuând astfel o procedură care a stârnit deja un interes semnificativ atât în România, cât și în Olanda.
Această situație subliniază nu doar natura penală a furtului, ci și impactul său asupra întregii societăți, provocând tensiuni și îngrijorări cu privire la patrimoniul cultural românesc.