Sondaj INSCOP Research
AUR a înregistrat cel mai mic scor de la alegerile prezidențiale din 2025 în cel mai nou Barometru bazat pe datele colectate de INSCOP Research. O altă tendință importantă cu privire la intenția de vot pentru alegerile parlamentare este că mai mulți români au o opțiune politică, însă nu sunt siguri că vor ajunge la urne să o exprime. Diferența dintre românii care au o opinie politică și votanții mobilizați, cei care declară că merg sigur la vot, este în creștere, a explicat directorul INSCOP Remus Ștefureac, la publicarea datelor din cel mai nou Barometru Informat.ro, miercuri, 15 aprilie. „AUR atinge cel mai mic scor în măsurătorile INSCOP realizate după alegerile prezidențiale din mai 2025 (37%), pierzând față de începutul anului 2026, 4 puncte procentuale. În același timp, se observă un nou fenomen care, luna aceasta, pare mai amplu față de alte măsurători, și anume creșterea semnificativă a diferențelor între intenția de vot a respondenților care aleg un partid, respectiv a respondenților care aleg un partid și declară că ar veni sigur la vot (votanții mobilizați). De exemplu, în cazul PSD este o diferență de 3,5 puncte procentuale între cei care aleg PSD (20,1%) și votanții mobilizați ai PSD (16,6%). Spre comparație, PNL, USR și AUR au alegători mai mobilizați, în timp ce PSD și UDMR au alegători mai puțin mobilizați în acest moment”, a declarat directorul INSCOP Research.
Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur la vot (77,3% din totalul eșantion), 38,8% dintre cei care au exprimat o opțiune de vot ar vota cu AUR, 16,9% cu PNL, 16,6% cu PSD, 14,4% cu USR. Pentru UDMR ar opta 3% dintre alegători, pentru POT – 4,5%, pentru SOS România – 1,4%, iar pentru SENS – 2,2%. 1,3% dintre respondenți își exprimă preferința pentru un candidat independent, iar 1% pentru alt partid.
Datele au fost culese în perioada 1-7 aprilie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului aleatoriu simplu fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” vor merge la vot și 10 ”sigur da” vor merge la vot, 15,8% dintre români au ales 1, 1% au ales 2, 0,7% au ales 3, 0,4% au ales 4, 4,8% au ales 5, 0,5% au ales 6, 3,2% au ales 7. 3,6% indică 8, 2,5% 9 și 64,9% indică 10. 2,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
În concluzie, datele arată o tendință de scădere a intenției de vot pentru AUR, în timp ce PSD își menține o creștere constantă. Această dinamică poate influența strategia electorală a partidelor, având în vedere că mobilizarea alegătorilor devine din ce în ce mai crucială în contextul alegerilor parlamentare din acest an.
Următoarele săptămâni vor fi decisive pentru partide în ajustarea mesajelor și campaniilor pentru a atrage votanții indeciși.