Responsabilități și decizii neasumate
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a reacționat după ce Digi24 a arătat că putea să ia o decizie concretă în anul 2023 pe tema contractului cu Pfizer, care stă la baza procesului pierdut de România cu compania farmaceutică, însă a încercat să paseze responsabilitatea către Ministerul de Finanțe sau Prim-ministru. Rafila a discutat miercuri, 15 aprilie 2026, la Euronews, unde a menționat că a i-a prezentat fostului prim-ministru, Nicolae Ciucă, variantele de lucru în cazul contractului cu Pfizer și a subliniat că nu a considerat necesar să informeze publicul pe această temă. „Noi am venit cu soluția către Guvernul României, care trebuia să asigure finanțarea, pe de-o parte, și schimbarea legislației privind achizițiile publice, pe de altă parte, și nu a făcut-o, deci, chestiunea asta. De ce nu am ieșit public să spun chestiunea asta? Nu cred că în acel interval de trei, patru zile care pe care îl aveam la îndemână din partea celor cu care am negociat era propice pentru astfel de poziție publică, pentru că nu ar fi adusă în niciun fel o soluționare a situației”, a declarat Alexandru Rafila.
Fostul ministru al Sănătății a mai punctat că l-a informat „personal” și „informal” pe Nicolae Ciucă și l-a acuzat „că nu a acționat în niciun fel”. „Indiferent de situație, noi tot ar fi trebuit să plătim o sumă foarte mare de bani. (Moderator: Dar puteam plăti mai puțin? - n.r. În situația în care România adera la Amendamentul 5 din contractul Comisiei Europene cu Pfizer) Poate că ceva mai puțin”, a răspuns fostul ministru.
Reamintim că fostul prim-ministru Nicolae Ciucă a subliniat, într-un răspuns pentru Digi24.ro, că „cei care sunt în măsură să poarte o discuție pe acest subiect sunt cei de la Ministerul Sănătății”. Din mai multe documente intrate în posesia Digi24 reiese că membrii Guvernului știau ce urma să se întâmple în cazul contractului cu producătorul de vaccinuri anti-COVID-19, Pfizer. În anul 2023, când pandemia de COVID-19 în România și Uniunea Europeană se ameliorase, Comisia Europeană și Pfizer au încheiat un amendament care presupunea reducerea numărului de doze contractate de fiecare țară și extinderea livrării, din anul 2023 și până în anul 2026 (Amendamentul 5).
Statele membre au avut atunci la dispoziție timp de gândire pentru a decide dacă acceptă condițiile Amendamentului 5, anunțat public de Comisia Europeană pe 25 mai 2023. Concret, ministrul Sănătății de la acea vreme, Alexandru Rafila, a avut pe masă două variante: Practic, decizia de a accepta Amendamentul 5, negociat de Comisia Europeană cu Pfizer, ar fi costat România 216.343 de milioane de euro, în timp ce decizia de a nu accepta amendamentul ar fi costat țara noastră 375.122 de milioane de euro, plus cheltuielile de judecată cu Pfizer, după cum reiese din răspunsul transmis de Ministerul de Finanțe.
Fostul ministru al Sănătății, însă, i-a cerut premierului de la acea vreme, Nicolae Ciucă, dar și Ministerului de Finanțe, condus la acea vreme de Marcel Boloș, să îi spună ce decizie ar trebui să ia. Acest lucru se întâmpla în condițiile în care, după cum a subliniat și Ministerul Finanțelor (tot în anul 2023) într-un răspuns intrat în posesia Digi24, decizia era exclusiv a Ministerului Sănătății.
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat, miercuri, la Digi24, că nu a putut accepta varianta prin care statul român plătea până la 170 de milioane de euro pentru vaccinurile anti-Covid Pfizer, reprezentând o „taxă de flexibilitate”, ca variantă de soluționare a cazului la vremea respectivă, deoarece nu exista o bază legală. El astfel spune că ministerul său nu putea lua o decizie în acest sens fără acordul premierului. „Această decizie depășea cu mult competențele Ministerului Sănătății”, susține acesta.
ACTUALIZARE 20:15 Fostul ministrul al Sănătății Vlad Voiculescu a declarat, la Digi24, că „cele trei puncte care au fost pe masa domnului Rafila și pe masa domnului Ciucă au fost următoarele: o reducere cu o treime a cantității de vaccinuri, o reducere la jumătatea costurilor prin plata unei jumătăți din preț, adică 9,75 în loc de 19,5”. „Punctul 3 era o opțiune care era gratuită, nu necesită o decizie a cuiva, decât a ministrului Sănătății, care însemna reeșalonarea dozelor de vaccin pe 4 ani. Asta ne-ar fi scutit de vreo 150-200 de milioane de euro, pe care o să-i plătim ca dobânzi în acest moment”, mai spune Voiculescu.
ACTUALIZARE 20:00 Fostul ministrul al Sănătății din 2021, Ioana Mihăilă, a precizat pentru Digi24: „Domnul Rafila uită din nou să menționeze două lucruri. Vaccinurile expiră, contractele din 2020 - 2021 erau pentru vaccinuri cu termen de valabilitate până la final de 2021, început de 2022. Numărul de doze nu l-am stabilit noi, statele membre, era alocat conform pro-ratei. Nimeni nu a stat în afara contractului, absolut niciun stat din membrele Uniunii Europene. Niciun guvern normal la cap nu ar fi riscat să rămână fără vaccin în 2022-2023”.
În concluzie, problema contractului cu Pfizer rămâne una complexă, cu implicații financiare semnificative pentru România. Deciziile luate în 2023 au fost influențate de o serie de factori, iar responsabilitatea pentru eventualele pierderi este contestată de diverși actori politici.
În urma discuțiilor recente, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat intenția de a transforma suma de 600 de milioane de euro datorată către Pfizer în medicamente inovative pentru pacienți, ceea ce ar putea reprezenta o soluție pe termen lung în beneficiul sistemului de sănătate din România.