Jaful de artă și recuperarea comorii
Vești proaspete din Olanda care privesc și România: marți, 14 aprilie, a început procesul celor trei bărbați acuzați că au furat Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur. În 2025, ei au dat o spargere la un muzeu, de unde au plecat cu această comoară inestimabilă pentru istoria noastră.
În urmă cu mai bine de un an, în ianuarie 2025, hoții au provocat o explozie pentru a pătrunde în Muzeul „Drents”, din Assen, nord-estul Olandei. Ei au spart vitrinele pentru a sustrage Coiful de la Coțofenești (datat sec. al IV-lea î.Hr.) și trei brățări dacice de aur. Toate aceste obiecte au o valoare inestimabilă. Jafurile au stârnit indignare în România, care împrumutase obiectele muzeului olandez. Evenimentul a dat naștere unei ample operațiuni de căutare a poliției batave pentru recuperarea comorii dispărute.
Deși cei trei hoți au fost arestați după câteva zile, locul unde se afla prada a rămas mult timp necunoscut. În cele din urmă, la începutul lunii aprilie 2026, autoritățile olandeze au anunțat că au găsit coiful și două dintre cele trei brățări. Imediat, obiectele au fost prezentate în cadrul unei conferințe de presă, la muzeu. Cu excepția unei ușoare urme de lovitură pe suprafața coifului, obiectele, predate autorităților române, erau în stare excelentă. Locul în care se află a treia brățară de aur rămâne necunoscut.
Aceste obiecte antice au fost recuperate după ce autoritățile au încheiat un acord cu doi dintre suspecți. Cel de-al treilea a negat orice implicare în această spargere. Cei trei bărbați, identificați drept Jan B. (21 de ani), Douglas Chesley W. (37 de ani) și Bernhard Z. (35 de ani), sunt urmăriți penal pentru furt și distrugerea bunurilor muzeului. Aceste comori arheologice erau împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României, al cărui director a fost concediat la scurt timp după furt.
Guvernul Olandei a pus deoparte 5,7 milioane de euro pentru cazul în care ar trebui să plătească despăgubiri României, scrie AFP. Mai multe galerii și muzee olandeze au fost ținta hoților, în special în noiembrie anul trecut, când au fost furate opere de Andy Warhol, sau în 2020, când a fost furat un tablou pictat de Vincent Van Gogh. Aceste spargeri au stârnit apeluri pentru întărirea măsurilor de securitate în vederea unei mai bune protecții a operelor de artă de mare valoare.
Procesul în cazul jafului tezaurului dacic de la Coțofenești a început marți, la instanța din Assen, Olanda, unde mai mulți suspecți sunt judecați pentru unul dintre cele mai răsunătoare furturi de artă din ultimii ani. Deși o parte dintre obiectele furate au fost recuperate, rămâne deschisă întrebarea privind modul în care a fost posibil un astfel de jaf într-un muzeu european. Furtul a șocat prin rapiditatea și violența execuției. Potrivit anchetatorilor, suspecții au folosit un dispozitiv exploziv, descris ca o bombă cu artificii de mare putere, pentru a arunca în aer o ușă a muzeului și a pătrunde în interior.
Printre obiectele furate s-au numărat coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice, piese împrumutate de Muzeul Național de Istorie a României. Cazul a provocat reacții puternice atât în Olanda, cât și în România. La acel moment, premierul Marcel Ciolacu a declarat că piesele sunt „de o valoare inestimabilă” și și-a exprimat încrederea că autoritățile olandeze îi vor identifica pe făptași. La scurt timp după jaf, directorul Muzeului Național de Istorie din București a fost demis, în contextul criticilor privind lipsa unor măsuri adecvate de protecție.
Un moment-cheie al anchetei a avut loc la începutul lunii aprilie, când autoritățile au anunțat recuperarea coifului și a două dintre cele trei brățări furate. Descoperirea a fost posibilă în urma unei înțelegeri cu doi dintre suspecți, care au păstrat tăcerea luni de zile. Potrivit informațiilor prezentate în instanță, aceste acorduri ar putea duce la reducerea pedepselor pentru Douglas W. și Jan B., aspecte care urmează să fie clarificate de procurori în cadrul procesului. În schimb al treilea suspect, Bernhard Z. respinge acuzațiile. Avocatul său a declarat că nu există niciun acord cu autoritățile și că acesta neagă orice implicare în furt.
În timpul audierilor preliminare, inculpații au reclamat metodele de investigare, susținând că ar fi fost supravegheați de serviciile de informații olandeze. Bernhard Z. a afirmat inclusiv că ar fi descoperit dispozitive de ascultare în celula sa. Ancheta a scos la iveală mai multe probe care îi leagă pe suspecți de jaf. Conform datelor prezentate în instanță, Jan B. ar fi cumpărat un baros și un ciocan de lemn cu două zile înainte de spargere, iar ADN-ul său a fost identificat pe o rangă găsită în sala de expoziție.
Un al patrulea suspect, acuzat că ar fi furat plăcuțele de înmatriculare folosite la mașina de evadare, va fi judecat separat, la finalul acestui an.