Împrumut de 90 de miliarde euro
Peter Magyar, președintele partidului Tisza, a declarat recent că se opune aderării accelerate a Ucrainei la Uniunea Europeană, subliniind că nicio țară aflată în stare de război nu poate deveni membră a UE. Într-o conferință de presă desfășurată la Budapesta pe 14 aprilie 2026, Magyar a afirmat: „Ar fi imposibil ca o țară aflată în război să fie acceptată de UE. Toate țările candidate la aderare trebuie să treacă prin același proces.” Această poziție a fost exprimată în contextul discuțiilor recente despre un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, acord pe care Magyar l-a susținut, dar cu o condiție importantă: menținerea clauzei de derogare pentru Ungaria.
Potrivit lui Magyar, această clauză permite Ungariei, alături de Cehia și Slovacia, să nu contribuie financiar la împrumut, în timp ce țara se confruntă cu o situație financiară precară. „Deoarece nu le-am primit, nu am putut să le folosim pentru a ne îmbunătăți economia, așa că nu putem să mai contractăm și mai multe împrumuturi”, a declarat el, referindu-se la fondurile europene care au fost blocate pentru Ungaria.
Critica sa la adresa gestionării economice a guvernului Orbán a fost dură, Magyar cerând reluarea imediată a fluxului de fonduri europene către Ungaria. El a evidențiat impactul negativ pe care lipsa acestor fonduri l-a avut asupra dezvoltării economice a țării. Conform datelor Eurostat, Ungaria a înregistrat o creștere economică de doar 1,5% în 2025, cu mult sub media europeană de 3,4%.
În ceea ce privește viitorul Ucrainei în UE, Magyar a subliniat că nu susține o procedură de urgență pentru aderare. Această poziție este în concordanță cu perspectiva multor lideri europeni, care cred că aderarea unei țări aflate în conflict ar putea destabiliza mai mult Uniunea. Conform unui raport publicat de Parlamentul European în 2025, toate cele 27 de state membre ar trebui să fie de acord cu admiterea noilor membri, iar acest proces ar putea dura ani de zile.
Magyar a menționat, de asemenea, că intenționează să organizeze un referendum în Ungaria pentru a permite cetățenilor să decidă în privința acestui subiect, deși a estimat că o astfel de etapă nu este posibilă în următorii zece ani. Această propunere a fost primită cu scepticism de către analiștii politici, care consideră că un referendum ar putea diviza și mai mult opinia publică în Ungaria.
Între timp, Uniunea Europeană a stabilit o listă strictă de 27 de condiții pe care noul prim-ministru al Ungariei, Péter Magyar, trebuie să le îndeplinească pentru a accesa subvențiile de aproximativ 35 de miliarde de dolari, aflate în prezent sub sechestru. Conform Financial Times, strategia oficialilor europeni este una de „presiune maximă” pentru a asigura o schimbare reală de direcție la Budapesta.
Printre cele mai importante cerințe se numără deblocarea imediată a finanțării europene pentru Ucraina și eliminarea dreptului de veto asupra sancțiunilor impuse Rusiei. Aceste puncte au provocat tensiuni majore în timpul regimului Orbán, iar oficialii europeni sunt determinați să impună aceste condiții. „Are un mandat complet pentru schimbare... și am intrat în dialog cu el încă din prima zi. Abordarea este: haideți să creștem presiunea”, a declarat un oficial de rang înalt al UE.
Deși victoria partidului Tisza a fost salutată la Bruxelles, Uniunea Europeană nu pare dispusă să ofere cecuri în alb. Subvențiile vor fi eliberate treptat, pe măsură ce Ungaria bifează cele 27 de „super-jaloane”.
Noul guvern de la Budapesta trebuie să demonstreze că este gata să renunțe la politicile de blocaj ale fostului executiv, iar mesajul Comisiei Europene este clar: fondurile vor fi deblocate doar în schimbul unor acțiuni concrete care să realinieze Ungaria la valorile și politicile externe ale blocului comunitar.